Liderii NATO au luat, în cadrul Summit-ului de la Vilnius, decizii majore pentru a adapta blocul militar la provocările viitorului şi au convenit asupra celor mai detaliate şi solide planuri de apărare ale NATO de la Războiul Rece încoace. Mai mult, Aliații şi-au consolidat angajamentul faţă de investiţiile în domeniul apărării și au aprofundat parteneriatele din întreaga lume.
Ucraina, mai aproape de NATO, dar încă destul de departe
Totuși, experții notează însă că evenimentul istoric de la Vilnius a spulberat speranțele Kievului de a primi o invitație imediată. Declarația privind calea Ucrainei către NATO l-a iritat pe președintele Volodimir Zelenski. Tonul președintelui ucrainean a stârnit iritarea interlocutorilor săi americani și britanici.
„Nu suntem Amazon”, a declarat Ben Wallace, ministrul britanic al Apărării, referitor la cererile necontenite ale Kievului pentru noi livrări de arme. Cu toate acestea, Ucraina a reușit să plece de la summit cu câteva câștiguri notabile și palpabile.
Liderii G7 au anunțat miercuri planuri privind angajamentele de securitate pe termen lung față de Ucraina. Declarația comună G7 nu este articolul 5, dar este un început, cred experții. Noul cadru urmărește să creeze angajamente bilaterale de securitate între statele membre individuale ale G7 și Ucraina, oferind asistență de securitate, echipament militar modern și asistență economică „atâta timp cât este nevoie”.
Acest anunț vine la o zi după ce NATO și-a lansat comunicatul, atragând critici din partea președintelui ucrainean, deoarece Alianța nu a stabilit un calendar pentru ca Ucraina să devină membră NATO.
Alianța Nord-Atlantică a renunțat, totuși, la cerința ca Ucraina să îndeplinească ceea ce se numește Planul de acțiune pentru aderare (MAP), eliminând efectiv un obstacol în calea Kievului către alianță. Miercuri a avut loc, de asemenea, prima ședință a noului Consiliu NATO-Ucraina, un nou format care va oficializa consultări între Bruxelles și Kiev cu privire la aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO.
Franța și Marea Britanie, mai mult sprijin pentru Ucraina
Franța se va alătura Marii Britanii pentru a furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, iar Marea Britanie a declarat că va furniza Ucrainei peste 70 de vehicule de luptă și logistice, mii de cartușe de muniție pentru tancurile Challenger 2 și un pachet de sprijin de 50 de milioane de lire sterline pentru repararea echipamentelor. De asemenea, Marea Britanie va lansa un proiect prin intermediul NATO pentru a înființa un centru de reabilitare medicală pentru soldații ucraineni.
Nu în ultimul rând, o coaliție formată din 11 națiuni va începe în luna august, în Danemarca, pregătirea piloților ucraineni pentru a pilota avioane de luptă F-16, iar în România va fi înființat un centru de pregătire. Deși nu a fost încă stabilit, programul de pregătire ar trebui să permită piloților și personalului de serviciu din Ucraina să poată folosi avioanele F-16 în luptă până la începutul anului viitor, dacă se va ajunge la un acord privind aprovizionarea cu avioane de vânătoare.
La încheierea summitului de la Vinius, Jens Stoltenberg, căruia Aliaţii i-au prelungit mandatul pentru încă un an, până în octombrie 2024, deja pentru a treia oară, a afirmat că „NATO este mai unită ca niciodată”.
Potrivit experților think tank-ul american Atlantic Council, Summitul NATO de la Vilnius a fost un succes, dar succesul său a fost limitat și va fi văzut mai mult ca un mecanism de legătură între summitul de la Madrid de anul trecut și summitul de la Washington de anul viitor. La Madrid, aliații au convenit asupra naturii noilor amenințări și provocări care emană atât din Rusia, cât și din China. Noul Concept Strategic al Madridului a reorientat Alianța.
