EDITORIAL | Când ai ce, dar n-ai cu cine! Vasiloi nu-și dă demisia, dar promite să se apuce de lucru! 

George IOSIP

Nu vor exista demisii în cazul atacului armat de la aeroport. Decizia, se pare, a fost luată și nu mai e cale de întoarcere. Au murit doi oameni și nimeni nu este vinovat. Nici măcar atacatorul tadjic nu mai poate să-și mai asume vina, pentru că e mort deja. 

Șeful Poliției de Frontieră a tăcut o săptămână, iar astăzi a ieșit în public cu o primă reacție. Vasiloi a transmis pe Facebook un mesaj clar: de azi, se apucă de lucru. Nu știm de ce nu a făcut-o până acum, dar să le luăm pe rând. 

Vasiloi a scris că viața angajaților Poliției de Frontieră și a cetățenilor care trec frontiera va deveni o prioritate de acum înainte. Dar până acum n-a fost o prioritate? Să ne spună și nouă care a fost lista priorităților de până acum. A fost nevoie să moară doi oameni ca să ne dăm seama că pregătirea polițiștilor de frontieră și siguranța oamenilor trebuia pusă pe primul loc? A fost nevoie să rămână două familii distruse, pentru a înțelege că tot sistemul de securitate de la frontieră scârțâie din încheieturi? 

Încă o afirmație a lui Vasiloi a trezit consternare și nedumerire. Șeful Poliției de Frontieră a scris astăzi că în 10 iunie va începe primul curs pentru pregătirea ofițerilor Poliției de Frontieră și dă asigurări că angajații vor fi dotați echipamente și armament modern. Ce v-a încurcat, domnilor, să faceți asta până acum? Moldova trăiește de un an și jumătate cu un război în coaste și toată lumea știe că suntem într-o zonă extrem de vulnerabilă. Suntem de aproape doi ani în stare de urgență continuă. Ați tot prelungit-o ca să ne protejați și cu ce ne-am ales? Urgența a venit și n-am fost în stare de nimic. Discursurile lacrimogene, scuzele, condoleanțele și promisiunile nu sunt suficiente. 

Să fie clar, societatea nu are nevoie de un țap ispășitor. O demise de onoare în urma cazului tragic de la aeroport era indicată nu pentru a da bine la public, ci pentru a transmite un mesaj clar societății că așa cum au funcționat lucrurile până acum nu trebuie să funcționeze de acum încolo. E bine că, de acum înainte, viața oamenilor va fi protejată cu orice preț. Dar care a fost prețul pentru această hotărâre și determinare post-factum? Două vieți omenești! E un preț mult prea mare, pe care l-au plătit Serghei Muntean și Igor Ciofu. Iar familiile celor doi vor trăi cu această dramă pentru toată viața.