Guvernul Estoniei discută în mod „serios” posibilitatea de a trimite trupe în vestul Ucrainei pentru preluarea posturilor de sprijin necombativ de la forțele ucrainene. Scopul este eliberarea personalului ucrainean, care ar putea astfel să fie alocat acțiunilor pe front, a declarat consilierul președintelui pentru securitate națională din Tallinn, Madis Roll, transmite Breaking Defense.
„Nu ar trebui să ne limităm mintea la ceea ce putem face”, a spus oficialul. El a subliniat, de asemenea, că „nu este de neconceput” ca țările NATO, care se opun unei astfel de mișcări, să se răzgândească „pe măsură ce timpul trece”.
Comentariile lui Roll au venit după ce șeful Forțelor Armate ale Estoniei, generalul Martin Herem, a declarat, la începutul săptămânii trecute, că au avut loc de mai mult timp discuții despre trimiterea de trupe în vestul Ucrainei pentru a ocupa posturi în servicii medicale, logistică sau apărare antiaeriană pentru unele orașe din vest, dar intensitatea acestora a scăzut dramatic după ce ideea a părut să aibă un impact public dur, notează sursa citată.
Herem a avut în vedere și reacția generală la declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căruia națiunile occidentale trebuie să fie deschise să discute despre trimiterea de trupe în sprijinul Ucrainei.
Premierul estonian, Kaja Kallas, a părut în martie să apere declarația lui Macron, menționând că acesta nu se referea neapărat la forțe luptătoare.
„În exact același mod, vă pot asigura că militarii noștri nu vor merge acolo să lupte”, a precizat acesta.
Disponibilitatea diferitelor națiuni de a trimite trupe în Ucraina începe să devină o linie de separare în interiorul NATO. Deși fiecare membru al alianței este liber să trimită forțe acolo unde consideră că este nevoie pentru apărarea propriilor interese, unele națiuni au spus categoric că văd în această acțiune mai mult un risc, decât o măsură de securizare.
În special, Germania și SUA au respins categoric ideea trimiterii de trupe. Ambasadorul SUA în Estonia, George Kent, a subliniat politica administrației Biden de a ajuta Ucraina prin pachete semnificative de sprijin, dar cu o poziție fermă de a nu trimite militari americani.
În schimb, există poziții mai ferme, ca cea a lui Macron și a premierului lituanian Ingrida Šimonytė care a declarat recent pentru Financial Times că este deschisă să trimită trupe lituaniene în Ucraina pentru a antrena forțele Kievului, mai notează publicația.
