VIDEO | Limba română, unica stăpână. Parlamentul a votat, în lectură finală, pentru înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” din Constituție

Parlamentul a votat, în lectură finală, proiectul de lege care prevede modificarea, prin procedură tehnică, a articolului 143 din Constituție, care spune că limba de stat în Republica Moldova este „moldovenească”. Potrivit autorilor inițiativei, care reprezintă majoritatea parlamentară a PAS, proiectul are menirea să aplice în practică decizia Curții Constituționale din 2013, care a stabilit că articolul 13 vine în contradicție cu textul Declarației de Independență, care prevalează, în acest caz, prin urmare, a cerut reformularea acestuia.

Ca urmare a acestei decizii, toate textele din documentele oficiale, care conțin sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” sau „limba maternă” vor fi revizuite, iar peste tot va fi scris „limba română”.

Decizia a nemulțumit opoziția parlamentară, care a cerut insistent retragerea proiectului de pe ordinea de zi. Inițiativa lor a fost respinsă însă de majoritatea parlamentară.

În timpul dezbaterilor, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a menționat că instituția pe care o conduce a oferit sugestii pentru a îmbunătăți proiectul și că inițiativa este susținută de Guvern.

„S-a făcut o analiză asupra legislației și provocărilor cu privire la acest subiect. Am susținut necesitatea ajustării terminologiei, având și propuneri de îmbunătățire. Autorii proiectului de lege își propun ca în Constituție să fie doar sintagma de limbă română”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Limba română ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin sunt primele elemente din Declaraţia de Independenţă, considerate esenţiale în definirea identităţii constituţionale a noului stat şi a populaţiei acestuia. Ele sunt alături de drapelul, stema şi denumirea oficială a statului, având un rol cheie în sistemul valoric creat prin proclamarea Independenţei R. Moldova, menționează CC.

Astfel, în data de 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională, condusă la acea vreme de Alexandru Tănase, a constatat că niciun act juridic, indiferent de forţa acestuia, inclusiv Constituția, nu poate veni în contradicţie cu textul Declaraţiei de Independenţă. Atât timp cât R. Moldova se află în aceeaşi ordine politică creată prin Declaraţia de Independenţă de la 27 august 1991, legiuitorul constituant nu poate adopta reglementări ce contravin acesteia. De asemenea, Curtea a menționat că, în cazul în care legiuitorul constituant a admis în Constituție anumite contradicţii faţă de textul Declaraţiei de Independenţă, textul autentic rămâne a fi cel din Declaraţia de Independenţă.

Distribuie acest articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *