Toată lumea este astăzi cu ochii pe Turcia. Aici au loc alegeri prezidențiale și parlamentare, ce ar putea pune capăt dominației lui Recep Tayyip Erdogan, cel care a condus țara cu mână de fier timp de mai bine de două decenii. Principalul său adversar este Kemal Kilicdaroglu, care este susținut de majoritatea partidelor de opoziție, dar și de lumea occidentală, datorită viziunilor sale progresiste.
Experții internaționali vorbesc despre faptul că rezultatul acestui scrutin este important nu doar pentru turci, ci și pentru comunitatea internațională, deoarece o eventuală schimbare a puterii de la Ankara va avea și un impact geopolitic major. Asta în condițiile în care Erdogan este un lider autoritar și suveranist și a transformat Turcia într-un jucător imprevizibil pe scena geopolitcă.
Unele voci din Occident consideră că, dacă actualul regim va pierde, acesta va fi un plus pentru NATO, deoarece, până acum, Turcia, a doua forță militară în cadrul alianței, după SUA, a făcut mereu corp distinct și a pus propriul interes deasupra celui colectiv.
O dată la cinci ani, turcii merg la vot pentru a alege președintele și pe cei 600 de membri ai Parlamentului. În 2018, Turcia a trecut de la o republică parlamentară la una prezidențială. Funcția de premier a fost abolită, iar puterea s-a concentrat în mâinile președintelui.
Ca să devină președinte încă din primul tur, un candidat are nevoie de mai mult de 50% din voturi. Dacă niciunul dintre candidații care se înscriu în cursă nu ajung la acest prag, este organizat turul al doilea. Dacă se va ajunge în această situație și acum, turul al doilea ar urma să fie programat pe 28 mai.
Pentru a ajunge să aibă reprezentare parlamentară, un partid trebuie să depășească singur sau într-o alianță pragul de 7% din voturi, potrivit unei legi adoptate anul trecut, care a coborât pragul electoral de la 10% la 7%.
