Țările baltice pregătesc planuri de evacuare a 1,2 milioane de oameni în caz de atac rusesc

Alarmate de creșterea masivă a cheltuielilor militare ale Rusiei după invazia Ucrainei din 2022, cele trei state baltice elaborează planuri de contingență pentru a face față unui posibil exod al populației în cazul unei acumulări de trupe sau al unui atac rusesc, relatează Reuters.

Estonia, Letonia și Lituania și-au exprimat de mult timp îngrijorarea față de aliații din NATO privind riscul unei agresiuni ruse, invocând atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și recentele incursiuni ale avioanelor de vânătoare și dronelor rusești.

Cele trei state, care cooperează deja în domeniul apărării civile, lucrează la planuri detaliate de relocare internă a populației.

„Amenințările pot fi diverse. Este posibil să vedem o armată puternică la granițe, cu scopul evident de a cuceri toate cele trei țări într-o săptămână”, a declarat șeful serviciului de pompieri din Lituania, Renatas Pozela, implicat în planificarea acțiunilor de urgență.

Potrivit acestuia, în cazul unui atac ar fi evacuați 50% dintre locuitorii dintr-un perimetru de 40 km de la frontierele cu Rusia și Belarus, aproximativ 400.000 de persoane. Circa 300.000 dintre acestea ar urma să fie adăpostite în școli, universități, biserici și în arena sportivă din orașul Kaunas.

Autoritățile au stabilit deja puncte de adunare în Vilnius, au pregătit trenuri și autobuze, precum și rezerve de provizii esențiale, de la saltele de campanie până la hârtie igienică. Cei care vor pleca cu autoturismele proprii vor fi direcționați pe drumuri secundare, pentru a elibera arterele principale destinate armatei.

În Estonia, planul prevede evacuarea a 140.000 de persoane, adică 10% din populație, în adăposturi temporare. Alte mii de oameni s-ar putea refugia la rude, a precizat Ivar Mai, consilier în cadrul Departamentului de Salvare estonian. Din orașul Narva, cu o populație majoritar rusofonă, ar urma să fie evacuați cel puțin două treimi dintre locuitori.

Letonia estimează că, în cazul unui atac, ar putea fi nevoiți să-și părăsească locuințele până la 633.000 de oameni, adică o treime din populația țării, potrivit adjunctului șefului Serviciului de Pompieri și Salvare, Ivars Nakurts.

Guvernele baltice analizează și alte scenarii care ar putea provoca o criză de proporții: sabotaje ale infrastructurii, migrație artificială dirijată, tulburări în rândul minorităților rusofone sau campanii de dezinformare masivă.

Deocamdată, niciuna dintre cele trei țări nu are planuri concrete de relocare în afara granițelor. Conexiunea terestră cu Polonia, prin îngustul coridor Suwalki, situat între Rusia și Belarus, rămâne principalul punct de evacuare. Autoritățile estoniene au precizat însă că, în caz de conflict, tehnica militară a NATO va avea prioritate pe aceste rute față de civilii care vor încerca să treacă în Polonia.