În ultimii ani, piața cărnii din Moldova traversează o perioadă de turbulență reală. Și nu mai este vorba doar despre știri din cronica agricolă, ci despre siguranța noastră de zi cu zi.
• 2022: din cauza pestei porcine africane (PPA) au fost sacrificați aproximativ 30.000 de porci la una dintre cele mai mari ferme din țară.
• 2023–2024: Moldova s-a confruntat cu numeroase focare de gripă aviară.
• Primăvara 2025: din cauza PPA au fost sacrificați încă aproximativ 118.000 de porci – aproape o cincime din efectivul total al țării.
• Decembrie 2025: au fost retrase din circuit peste 2,3 tone de carne de pui contaminată cu salmonella.
• Ianuarie 2026: a fost înregistrat un nou val de PPA în raioanele Ungheni, Cahul și Leova.
• Ianuarie 2026: la una dintre ferme au fost sacrificate 110.000 de păsări din cauza depistării reziduurilor de metronidazol, după care a fost introdusă interdicția de import pentru produsele respective.
• Februarie 2026: la frontieră a fost blocat un lot mare de carne de pui — 21 de tone.
Cifrele sunt impresionante. Dar în spatele fiecăreia se află riscuri pentru securitatea alimentară, pentru prețurile din magazine și pentru sănătatea oamenilor.
De ce ne confruntăm repetat cu aceste crize? Unde cedează sistemul — la fermă, în laborator sau chiar mai devreme?
Despre aceste aspecte discutăm cu un expert pentru a înțelege:
– de ce focarele se repetă
– care sunt riscurile reale pentru consumatori
– și de ce biosecuritatea începe nu la tejghea, ci la frontieră
„FUNNY PIG” SRL este unul dintre principalii producători de carne de porc din Moldova, specializat în creșterea porcinelor pentru comercializarea carcaselor și a pieselor tranșate, precum și un important furnizor local de nutrețuri combinate pentru fermele avicole, fiind parte a unui mare holding agroindustrial din Moldova.
– Cum evaluați situația actuală privind siguranța cărnii în Moldova?
– Situația privind siguranța cărnii în Moldova rămâne îngrijorătoare și este determinată de câțiva factori-cheie: biosecuritatea, calitatea managementului și respectarea normelor de igienă — atât în ferme, cât și în timpul transportului și procesării.
Biosecuritatea este un sistem de măsuri care permite menținerea sănătății efectivelor și prevenirea introducerii infecțiilor în fermă. Aceasta include carantina pentru animalele nou-introduse înainte de integrarea în efectiv, dezinfectarea obligatorie a transportului, echipamentelor și furajelor, filtre sanitare pentru angajați, controlul accesului în incintă și alte măsuri de protecție. Dacă cel puțin o verigă cedează, riscul unui focar crește semnificativ.
Managementul și igiena țin de organizarea internă a activității. Animalele trebuie crescute în condiții corespunzătoare vârstei și destinației lor: densitate adecvată, ventilație corectă, alimentație echilibrată, monitorizarea stării de sănătate. Stresul și condițiile precare slăbesc imunitatea și cresc riscul de îmbolnăvire.
În esență, siguranța cărnii este un lanț. Iar dacă există o verigă slabă, consecințele pot fi grave atât pentru afaceri, cât și pentru consumatori.
– De ce este deosebit de important să abordăm acest subiect tocmai acum, în 2026?
– Pentru că s-au suprapus trei factori.
În primul rând, PPA nu a dispărut: sunt înregistrate focare la porcii domestici, cazuri la mistreți, iar țara resimte încă efectele pierderilor din 2025.
În al doilea rând, pe piață a intrat un volum semnificativ de importuri ieftine.
În al treilea rând, cota de import pentru carnea de porc în 2026 a fost epuizată într-un termen neobișnuit de scurt — doar 5 săptămâni.
Într-un asemenea context cresc simultan atât riscurile economice, cât și cele epizootice.
– Conform statisticilor, Moldova importă carne în greutate vie, dar și carne refrigerată sau congelată. Care este diferența dintre importul de carne și cel de animale vii din perspectiva riscurilor?
Diferența este fundamentală.
Importul de animale vii presupune un risc epizootic ridicat: odată cu acestea pot fi introduse virusuri și infecții capabile să se răspândească rapid în interiorul țării. Chiar și un singur animal infectat poate genera un focar de proporții.
Importul de carne refrigerată sau congelată implică în principal riscuri sanitare, legate de contaminarea bacteriană sau de reziduuri de medicamente. O astfel de carne nu răspândește boala ca un animal viu, însă, în lipsa unui control adecvat, poate reprezenta un pericol pentru consumator.
Cu cât volumele de import sunt mai mari, cu atât este mai mare tentația de a accelera procedurile și de a economisi la capitolul control. Aceasta este o cale directă spre probleme.
De aceea, cerințele pentru importul de animale vii trebuie să fie extrem de stricte, iar controlul — în ambele cazuri — sistemic și ferm. Astăzi vedem că, în cazul importului de carne de porc, aceste măsuri nu sunt întotdeauna la fel de riguroase ca cele aplicate deja pentru carnea de pasăre.
– În ianuarie 2026, importul de pasăre a fost oprit operativ din cauza unor încălcări depistate. De ce o astfel de fermitate nu este aplicată la fel de consecvent și în cazul importului de carne de porc?
– Situația cu pasărea a devenit un precedent important. În ianuarie 2026, ANSA a suspendat importul de carne de pasăre și produse derivate din Ucraina după depistarea metronidazolului. Acest fapt a demonstrat că, atunci când există un risc, autoritatea de reglementare poate acționa rapid și ferm.
Este logic să ne așteptăm la aceeași principialitate și în cazul cărnii de porc, cu atât mai mult pe fondul focarelor continue de PPA. Dacă riscul este ridicat, măsurile de control trebuie să fie comparabile. Biosecuritatea nu poate fi selectivă.
– Ce le răspundeți celor care spun: „Nu blocați importurile. Oamenii au nevoie de prețuri mici”?
– Un preț mic fără control duce ulterior la un preț mare. Atunci când PPA afectează producția, piața devine dependentă de furnizorii externi. Astăzi este ieftin, mâine poate apărea deficit. Iar consumatorul va plăti.
Controlul la frontieră nu protejează producătorul, ci stabilitatea ofertei. Acesta este principalul factor care influențează prețul pe termen lung.
– Ce măsuri ar trebui să consolideze statul pentru a proteja producția locală și consumatorii? Enumerați pe puncte.
– Este necesară protejarea sigură a producției locale de riscurile descrise mai sus. Propun nu interdicții, ci instituirea unui regim de control sporit:
1. Examinarea animalelor la expediere. Medicul veterinar trebuie să evalueze efectiv starea animalelor imediat înainte de livrare.
2. Controlul intervalului dintre eliberarea certificatului și încărcare. În prezent, documentele sunt adesea întocmite în avans, fără examinarea reală a animalelor.
3. Verificarea loturilor cu greutate redusă (65–75 kg). De multe ori este o încercare de a comercializa animale bolnave care nu pot atinge greutatea normală. Astfel de porci pot fi infectați, iar produsele respective trebuie verificate mai riguros pentru a evita riscurile pentru consumatori.
4. Control complex la import. Nu doar documente, ci și inspecție fizică, analize de laborator și carantină până la sacrificare.
5. Biosecuritatea transportului. Control strict al dezinfectării, al timpului de tranzit și al întregului lanț de documente și marfă.
Doar un control sistemic, la toate etapele, poate asigura protecția producției locale și stabilitatea livrărilor pentru consumatori.
– Mesajul dumneavoastră final într-o singură propoziție?
– Prețurile stabile și producția sigură sunt posibile doar dacă biosecuritatea începe la frontieră și se aplică în mod egal pentru toți.
