Autoritățile din Rusia investighează acțiunile fondatorului Telegram, Pavel Durov, în cadrul unui dosar penal privind presupusa „facilitare a activității teroriste” (articolul 205.1, partea 1.1 din Codul Penal al Federației Ruse), potrivit publicațiilor „Rossiiskaia Gazeta” și „Komsomolskaia Pravda”, care citează materiale ale FSB, transmite The Moscow Times.
În articole se susține că, în condițiile războiului, Telegram ar fi devenit „principalul instrument” al serviciilor speciale ale țărilor NATO și ale „regimului de la Kiev”.
„Iluzia anonimatului a atras în mesageria online armate de radicali, traficanți de droguri, criminali și teroriști, ceea ce a generat amenințări la adresa societății noastre”, a afirmat „Rossiiskaia Gazeta”.
Potrivit acelorași surse, de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în Rusia ar fi fost înregistrate peste 153.000 de infracțiuni comise cu utilizarea Telegram, dintre care aproximativ 33.000 ar avea caracter diversionist-terorist sau extremist. Printre acestea ar fi organizarea de explozii, incendieri ale comisariatelor militare și omoruri.
Publicațiile mai afirmă că platforma ar fi fost folosită inclusiv pentru coordonarea atacului de la „Crocus City Hall” și pentru asasinarea Dariei Dugina. De asemenea, ar fi murit nouă ofițeri superiori ruși în atentate coordonate prin Telegram, între care general-locotenenții Igor Kirillov, Iaroslav Moskalik și Fanil Sarvarov.
În paralel, „Komsomolskaia Pravda” susține că Telegram nu ar fi executat solicitările Roskomnadzor de a elimina 154.981 de canale, chat-uri și boți: 104.093 ar fi vizat informații considerate false, 10.598 – apeluri la extremism, 7.405 – decizii judecătorești, iar 4.168 – justificarea activității extremiste.
În acest context, autoritățile ruse au decis restricționarea funcționării aplicației în Rusia, viteza serviciului fiind deja redusă cu aproximativ 55%, potrivit „Rossiiskaia Gazeta”. Roskomnadzor a anunțat încă din 10 februarie că a început să limiteze Telegram, motivând că platforma nu respectă legislația rusă și nu asigură securitatea cetățenilor.
Pe acest fundal, directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, a declarat că negocierile purtate anterior cu Pavel Durov „nu au dus la nimic bun” și că, în prezent, nu există dialog. Potrivit lui, antreprenorul ar urmări „interese egoiste”, care ar contribui la creșterea numărului de infracțiuni, inclusiv acte teroriste și sabotaj.
