
Brandul francez Louis Vuitton a retras de pe site-ul său bluza inspirată din ia românească, după uriașul val de reacții de pe internet. Reprezentanții casei de modă au prezentat scuze statului român, într-o discuție cu ambasadoarea României în Franța, spunând că totul a fost o greșeală „involuntară”, transmite Pro TV București.
După campania amplă lansată pe internet prin care ONG-ul „La blouse roumaine” a cerut reprezentanților Louis Vuitton să recunoască originile bluzei, iar brandul francez a scos-o de la vânzare. Bluza era parte din colecția de plajă a verii, costa 5.000 de euro și era descrisă drept o piesă „aerisită pentru un aspect fresh, boem”, fabricată în Italia. Conform unor surse, colecția a inclus 60 de bluze, 40 au fost vândute, iar celelalte au fost retrase.
Ambasadoarele României în Franța și la UNESCO s-au întâlnit la Paris cu reprezentanții casei de modă. Aceștia au prezentat scuze statului român și au precizat că a fost vorba de o greșeală, pentru că nu au verificat sursa de inspirație.
Mai mult, Ministerul Culturii al României și brandul francez au agreat un parteneriat și pregătesc acum o serie de evenimente în care ia și meșteșugurile românesti să fie promovate. Astfel, artizani români ar putea fi promovați în magazine Louis Vuitton.
„M-am gândit că cel mai important este să transformăm o eroare într-o oportunitate. Și atunci, cu alți parteneri instituționali, am luat legătură cu casa de modă, am stabilit un calendar, prin care România, în parteneriat cu o companie atât de mare, să pun în valoare meșteșugurile romanești”, a declarat ministrul român al Culturii, Raluca Turcan.
Turcan a participat, marţi, alături de preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, Cristina Chiriac, directorul CREART, Claudia Popa, preşedintele ICR, Liviu Jicman, şi de ambasadorul Republicii Moldova, Victor Chirilă, la dezbaterea organizată în contextul Zilei Universale a Iei, eveniment prin care au fost sărbătorite simultan cultura şi antreprenoriatul.
„Cea mai iubită cămaşă din România şi Republica Moldova a fost şi continuă să fie motiv de mândrie pentru noi toţi, iar această certificare UNESCO i-a confirmat calitatea de reper al identităţii naţionale, deci şi nevoia de protecţie a practicilor specifice de creaţie. Patrimoniul naţional (material şi imaterial) trebuie să reprezinte o prioritate de ţară”, a subliniat Raluca Turcan într-o postare pe Facebook.
Ministrul reaminteşte că în urmă cu un an şi jumătate, pe 1 decembrie 2022, România culturală a avut un real prilej de sărbătoare odată cu adoptarea deciziei privind înscrierea „Artei cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” în patrimoniul UNESCO, pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.