Președintele francez Emmanuel Macron i-a acordat premierului demisionar Sebastien Lecornu un termen de 48 de ore pentru „negocieri finale în vederea definirii unei platforme de acțiune și stabilitate pentru țară”. Miercuri seară, Lecornu urmează să-l informeze pe șeful statului cu privire la rezultatele consultărilor, „astfel încât acesta să poată trage toate concluziile necesare”, a anunțat Palatul Elysee.
„Dacă discuțiile eșuează, președintele Republicii își va asuma responsabilitatea”, și-a informat Emmanuel Macron anturajul. Cu alte cuvinte, posibilitățile demisiei șefului statului și, mai ales, ale unei noi dizolvări se vor deschide până la sfârșitul săptămânii, notează Le Parisien.
Potrivit publicației franceze, premierul mai are la dispoziție aproximativ treizeci de ore pentru a identifica o formulă politică viabilă, în timp ce presiunile asupra lui Macron cresc rapid din partea opoziției și chiar a unor foști aliați.
De la demisia neașteptată a lui Lecornu, luni dimineață, Partidul Franța Nesupusă (LFI) a reiterat apelul pentru plecarea președintelui.
„Singurul lucru care mai rămâne astăzi este plecarea președintelui Republicii, fie prin demisie, fie prin demitere”, a declarat deputatul Manuel Bompard.
Tot mai multe voci din dreapta, precum Valerie Pecresse, David Lisnard și Jean-François Cope, susțin ideea unei „plecări ordonate” a lui Macron. Fostul premier Edouard Philippe, liderul partidului Horizons, a cerut marți organizarea de alegeri prezidențiale anticipate după adoptarea bugetului pentru 2026.
Și liderul socialiștilor, Fabien Roussel, a spus „de ce nu” unei demisii, dar consideră că stânga trebuie mai întâi chemată la guvernare de către șeful statului.
Partidul Reunirea Națională (RN) al lui Jordan Bardella cere, înainte de orice, dizolvarea camerei inferioare a Parlamentului.
„Dacă președintele refuză, va fi forțat, la un moment dat, să își asume responsabilitatea”, a avertizat Bardella, subliniind că „situația actuală nu poate dura până în 2027”.
Liderul UDR, Eric Ciotti, a transmis același mesaj. Partidul său și RN vor depune moțiuni de cenzură împotriva „oricărui guvern” până la convocarea de noi alegeri.
O dizolvare a Adunării Naționale este posibilă din punct de vedere tehnic. Dacă Emmanuel Macron o anunță miercuri seara, alegerile legislative ar putea avea loc chiar în weekendul 1 și 2 noiembrie.
Verzii, socialiștii și comuniștii pledează pentru o coabitare – un guvern de altă culoare politică sub președinția lui Macron.
„Este preferința noastră”, a declarat Marine Tondelier, lidera Verzilor.
Prim-secretarul PS, Olivier Faure, a afirmat că este pregătit să-l înlocuiască pe Sebastien Lecornu la Matignon.
„Cer o schimbare de direcție, astfel încât stânga să poată în sfârșit guverna”.
De partea dreaptă, republicanii susțin și ei un guvern de coabitare, dar „înclinat spre dreapta”. François-Xavier Bellamy a precizat că LR „nu revendică Matignon”, dar cere un premier independent, „din afara majorității macroniste”.
În tabăra centristă, Gabriel Attal și Aurore Berge cer o „schimbare de metodă” și numirea unui „negociator” capabil să reunească forțele politice în jurul unei coaliții guvernamentale.
Attal, odinioară foarte apropiat de Emmanuel Macron, a spus că, „asemenea multor francezi, nu mai înțelege deciziile” președintelui. Aceste decizii „dau impresia unei dorințe determinate de a păstra controlul”, a adăugat acesta, potrivit Le Figaro.
Totuși, după eșecurile succesive ale lui Michel Barnier, François Bayrou și Sebastien Lecornu de a construi o majoritate stabilă, perspectiva unei „platforme de acțiune” pare tot mai îndepărtată.
Astfel, potrivit Le Parisien, miercuri seara, Emmanuel Macron urmează să decidă dacă va dizolva Adunarea Națională, va desemna un nou premier sau va lua în calcul scenariul radical al unei coabitări forțate.