Maia Sandu vrea „soluții concrete” pentru revizuirea procedurilor de dare în căutare a condamnaților, așa încât să fie pus capăt fenomenului când, înainte de pronunțarea sentințelor, inculpații reușesc să scape de ispășirea pedepsei prin fuga în stânga Nistrului, regiune unde poliția nu poate interveni cu eventuale măsuri de reținere. În acest sens, șefa statului solicită Guvernului și Parlamentului să vină cu modificări la nivel de legislație.
„Regiunea transnistreană este folosită tot mai des de la eschivarea pentru ispășirea pedepsei. Și procedura de dare în căutare este ineficientă pentru că presupune termeni care pun în pericol posibilitatea de a localiza persoana și, astfel, de a pierde șansa ca aceasta să fie adusă în fața justiției. În acest sens, solicit guvernului îmbunătățirea cadrului existent și întreprinderea măsurilor legislative necesare de prevenire a eschivării persoanelor condamnate de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei odată cu pronunțarea sentinței și a măsurii de arest în scopul executării sentinței. Am văzut câteva cazuri când cei care erau vizați de un dosar aveau interdicția de a părăsi țara, dar această interdicție nu este suficientă în condițiile Republicii Moldova, unde avem o regiune care nu este controlată de autoritățile constituționale și vedem că ei se ascund în acest spațiu”, a declarat Maia Sandu în cadrul unei conferințe de la Președinție.
Amintim că cel mai recent caz se referă la fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, care a reușit să fugă în regiunea transnistreană chiar cu o zi înainte de sentința primei instanțe, care l-a condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și delapidări.
Informațiile au fost confirmate de ministrul de Interne, Daniela Misail-Nichitin, și de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, care a precizat că polițiștii au stabilit traseul urmat de Constantinov, inclusiv schimbarea succesivă a trei automobile până la intrarea în stânga Nistrului.
Potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, citat de Moldova 1, până la data pronunțării sentinței, Constantinov nu se afla sub măsuri speciale de supraveghere sau urmărire, singura restricție impusă de instanță fiind nepărăsirea teritoriului Republicii Moldova. În aceste condiții, poliția nu avea temei legal să-l rețină.
„Noi am stabilit traseul din ziua de 25, începând cu ora 10:00. Deci, care a fost traseul domnului Constantinov: unde s-a deplasat, unde a coborât dintr-un mijloc de transport, unde a urcat în alt mijloc, unde a schimbat al treilea mijloc de transport, cum a ajuns în regiunea transnistreană. A fost o serie de acțiuni de investigații desfășurate. (…) Noi nu suntem parte a procesului în instanța de judecată și nu putem să facem anumite constatări, cel puțin nu cunoaștem exact dosarul cap-coadă, cum a ajuns în instanța de judecată și care a fost probatoriul acumulat acolo. Rolul nostru a fost, din momentul în care a fost condamnat, să inițiem dosar de căutare”, a subliniat Cernăuțeanu.
Amintim că, în 26 decembrie, Dmitri Constantinov a fost condamnat de Judecătoria Comrat la 12 ani de închisoare. Potrivit dosarului, în perioada 2017-2020, Dmitri Constantinov, în calitate de director al unei societăți comerciale din Comrat, împreună cu alte persoane, ar fi autorizat transferuri nejustificate de fonduri către o entitate controlată de o persoană apropiată lui, încheind contracte fictive. Aceasta a adus compania în stare de insolvență și a cauzat prejudicii fondatorilor de peste 46 de milioane de lei. Dmitri Constantinov mai este acuzat de delapidarea averii străine, prejudiciind un fondator cu peste 600 000 de lei.
În cadrul anchetei, pentru asigurarea confiscării bunurilor infracționale și repararea prejudiciilor, au fost aplicate sechestre pe imobil, în valoare de peste 46 de milioane de lei.
