Polonia amână aderarea la inițiativa PURL, în timp ce marile puteri europene ezită să finanțeze arme americane pentru Ucraina

Polonia nu s-a alăturat deocamdată inițiativei PURL (Priority Ukraine Requirements List), care prevede ca țările NATO să achiziționeze arme americane destinate Ucrainei, a declarat ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, într-un interviu acordat Business Insider.

Oficialul a precizat că Varșovia participă deja la alte formate de sprijin pentru Kiev, subliniind că inițiativa PURL este „una serioasă”, dar că „problema participării Poloniei rămâne deschisă”.

„Cred că toate țările vor participa într-un fel sau altul. Această decizie este încă în așteptarea noastră, deoarece Polonia se implică și în alte activități care nu pot avea loc în afara Poloniei. Probabil că există o perspectivă diferită asupra țării noastre și aici, având în vedere locația și rolul său în furnizarea de echipamente Ucrainei”, a declarat Kosiniak-Kamysz.

Declarația survine în contextul apelului lansat de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, care i-a îndemnat pe aliații NATO să majoreze achizițiile de armament american pentru Ucraina, în condițiile unei scăderi semnificative a sprijinului militar occidental în lunile iulie și august.

„Toate țările trebuie să își transforme obiectivele în arme, angajamentele în capacități și promisiunile în putere. Asta e tot ce contează, putere coercitivă. Aliații spun adesea că securitatea Ucrainei este sinonimă cu securitatea europeană. Ei bine, acum este momentul ca toate țările NATO să transforme vorbele în acțiuni, sub forma de investiții PURL, toate țările de la această masă a discuțiilor, fără nicio excepție”, a declarat Hegseth la sediul NATO din Bruxelles.

Inițiativa PURL, semnată pe 14 iulie, înlocuiește donațiile directe de arme americane către Ucraina cu livrări finanțate de statele aliate. Până în prezent, la acest mecanism s-au alăturat Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a precizat că prin PURL au fost deja angajate 2 miliarde de dolari, dar suma rămâne sub nevoile exprimate de Kiev, președintele Volodimir Zelenski estimând că ar fi nevoie de cel puțin 3,5 miliarde de dolari până în octombrie.

Suedia, Estonia și Finlanda au promis miercuri contribuții, dar țări precum Spania, Italia, Franța și Marea Britanie au fost criticate pentru că au ezitat.

În paralel, la reuniunea miniștrilor apărării NATO de la Bruxelles, România a cerut un răspuns colectiv al Alianței la incidentele repetate de violare a spațiului său aerian de către drone rusești. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că Bucureștiul susține dezvoltarea unor inițiative comune pentru contracararea amenințărilor emergente.

Discuțiile din cadrul Consiliului NATO-Ucraina au vizat, de asemenea, implementarea Pachetului Cuprinzător de Asistență (CAP) și misiunea NATO de asistență și securitate (NSATU), precum și cooperarea NATO-UE în domeniul apărării aeriene.

În marja reuniunii, miniștrii europeni ai Apărării au discutat și inițiativa privind „Zidul de drone”, un proiect propus de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a proteja spațiul aerian european de incursiuni rusești. Proiectul, redenumit „European Drone Defence Initiative”, ar include o rețea continentală de senzori, sisteme de bruiaj și arme antiaeriene, un plan estimat să genereze comenzi de miliarde de euro pentru industria europeană de apărare.