Summit UE dominat de veto-ul lui Orban, războiul din Iran și criza energetică. Liderii încearcă deblocarea ajutorului pentru Ucraina

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc joi la Bruxelles într-un summit în cadrul căruia discuțiile vor fi dominate de veto-ul Ungariei asupra ajutorului financiar pentru Ucraina, escaladarea războiului din Orientul Mijlociu și creșterea accentuată a prețurilor la energie.

Principalul punct de tensiune îl reprezintă decizia premierului ungar Viktor Orban de a bloca acordarea unui credit de 90 de miliarde de euro destinat sprijinirii Ucrainei. Decizia, luată în ultima etapă a procesului legislativ, a provocat nemulțumiri în rândul statelor membre, fiind considerată un precedent periculos.

Orban și-a justificat poziția prin oprirea livrărilor de petrol prin conducta „Drujba”, pe care o atribuie deciziilor Kievului.

„Dacă nu este petrol, nu sunt nici bani”, a declarat liderul ungar, menținându-și poziția chiar și după ce Ucraina a acceptat o inspecție externă a infrastructurii afectate.

Diplomații europeni sunt însă sceptici că un compromis va fi atins înainte de alegerile din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, în contextul în care veto-ul este perceput și ca parte a strategiei politice interne a lui Orban.

În paralel, summitul are loc pe fundalul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu, după ce SUA și Israel au lansat operațiuni împotriva Iranului. Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Teheran a dus la creșterea prețurilor la petrol peste pragul de 100 de dolari pe baril, amplificând presiunile economice asupra Europei.

Președintele francez Emmanuel Macron a respins ideea implicării militare europene pentru redeschiderea rutei maritime, subliniind că Franța nu va participa la astfel de operațiuni în actualele condiții. În schimb, liderii UE vor analiza opțiuni diplomatice pentru restabilirea libertății de navigație, în discuții la care va participa și secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Apelul președintelui american Donald Trump pentru implicarea aliaților europeni a fost primit cu rezerve, iar ulterior acesta a criticat NATO, sugerând inclusiv posibilitatea retragerii SUA din alianță, ceea ce a tensionat suplimentar relațiile transatlantice.

Pe agenda summitului figurează și teme economice esențiale, inclusiv competitivitatea blocului comunitar și impactul prețurilor ridicate la energie.

Statele membre rămân profund divizate în privința sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Un grup de țări consideră că acesta afectează economia și crește costurile pentru companii, în timp ce altele îl văd ca un instrument esențial pentru tranziția verde.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut menținerea sistemului ETS, propunând în același timp ajustări pentru a reduce volatilitatea pieței și a proteja investițiile pe termen lung.

În lipsa unui consens clar, Bruxelles-ul recomandă măsuri temporare, precum reducerea taxelor sau creșterea subvențiilor pentru energie, însă soluțiile pe termen lung rămân neclare, în condițiile în care diferențele dintre statele membre persistă.