Propunerea lui Von der Leyen pentru un „zid anti-drone”… în aer. Planul de a contracara atacurile Rusiei a divizat statele membre

Propunerea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a construi un „zid anti-drone” pentru a apăra flancul estic al Uniunii Europene se confruntă cu critici și scepticism în rândul statelor membre. Atât numele, cât și conceptul atrag critici, scrie Politico. Inițiativa își propune să integreze sisteme de detectare și implicare care se vor extinde de-a lungul granițelor a cel puțin 10 țări, inclusiv Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

Această neînțelegere a fost pe deplin vizibilă la Copenhaga, atât public, cât și cu ușile închise, notează publicația citată. În interiorul sălii, cancelarul german Friedrich Merz a criticat planul în termeni pe care un diplomat familiarizat cu discuția i-a descris ca fiind „foarte duri”.

Pentru țările baltice și Polonia, proiectul pare o reacție necesară la amenințarea rusă, însă state mai îndepărtate de frontieră – precum Italia și Grecia – se tem de costuri, fezabilitate și de posibile interferențe cu politicile naționale de apărare.

Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că „nu există un zid perfect pentru Europa” și a pus la îndoială eficiența unei structuri care să acopere 3.000 km de frontieră. Comisarul pentru Apărare Andrius Kubilius a estimat costul inițial la aproximativ 1 miliard de euro și a spus că instalarea tehnologiilor de detectare ar putea fi realizată în mai puțin de un an, precizând însă că termenul „zid” poate induce în eroare.

Parlamentari germani și experți europeni avertizează că un „zid anti-drone” nu va proteja blocul comunitar de atacuri cibernetice sau de probleme mai profunde legate de structurile decizionale și producția de armament.

Divergențele sunt deosebit de problematice deoarece Bruxelles-ul, împreună cu statele din prima linie, doresc să folosească banii UE pentru a contribui la finanțarea zidului împotriva dronelor. Pentru ca acest lucru să se întâmple, toate capitalele UE trebuie să fie de acord.

În ciuda dezacordurilor, liderii UE au aprobat în principiu propunerile Comisiei, urmând ca detaliile privind costurile, capacitățile și calendarul să fie stabilite ulterior. Denumirea proiectului este probabil să se schimbe – Danemarca vorbește despre o „rețea europeană de măsuri anti-dronă”.

Statele din prima linie, Polonia și țările baltice, subliniază că, deși „zidul anti-drone” nu poate elimina toate amenințările, este necesar un sistem pentru a descuraja Rusia.

„Trebuie să căutăm metode care să maximizeze securitatea noastră”, a declarat premierul polonez Donald Tusk.

Von der Leyen a prezentat prima dată ideea în discursul său despre starea Uniunii de luna trecută, ca parte a planului mai amplu „Eastern Flank Watch”. Pe 29 septembrie, Comisia Europeană a lansat o propunere oficială care includea patru proiecte majore de apărare, printre care și „zidul anti-drone”, destinate contracarării amenințărilor tot mai mari, în special din partea Rusiei.

Următoarea rundă de discuții va avea loc pe 15 octombrie la Bruxelles, în cadrul reuniunii miniștrilor apărării NATO, urmată și de una a UE.