Now Reading: 11 state ale UE cer limitarea dreptului de veto în politica externă. România se numără printre semnatare
- 01
11 state ale UE cer limitarea dreptului de veto în politica externă. România se numără printre semnatare
11 state ale UE cer limitarea dreptului de veto în politica externă. România se numără printre semnatare
Un grup de 11 state membre ale Uniunii Europene cere reducerea utilizării dreptului de veto în politica externă și trecerea, în anumite situații, de la regula unanimității la votul cu majoritate calificată. România se numără printre țările care susțin inițiativa.
Austria, Belgia, Germania, Danemarca, Spania, Luxemburg, Țările de Jos, România, Finlanda, Franța și Suedia au transmis o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, în care cer ca blocajele provocate de veto să fie depășite mai ușor.
Potrivit documentului, consultat de Euronews, cele 11 state susțin că „obstrucționarea prin veto” a paralizat în ultimii ani, în mai multe rânduri, politica externă a Uniunii.
Semnatarii precizează că vor continua să urmărească obținerea consensului acolo unde este posibil, dar avertizează că această cultură a consensului nu trebuie să împiedice capacitatea UE de a acționa.
În prezent, deciziile importante de politică externă sunt adoptate, de regulă, în unanimitate. Asta înseamnă că un singur stat membru poate bloca o decizie susținută de celelalte 26 de țări.
Subiectul a devenit unul sensibil în ultimii ani, inclusiv pe fondul numeroaselor dispute cu Ungaria în perioada în care Viktor Orban s-a aflat la putere. Budapesta a folosit în repetate rânduri dreptul de veto sau amenințarea cu veto pentru a bloca sau întârzia decizii europene.
Printre principalele direcții propuse de cele 11 state se numără respectarea principiilor cooperării loiale și solidarității reciproce, recurgerea mai frecventă la abținerea constructivă în locul veto-ului, evitarea condiționării deciziilor de politică externă de alte dosare, precum și analizarea mecanismelor prevăzute de tratatele UE pentru trecerea la votul cu majoritate calificată. De asemenea, statele cer ca eventualele blocaje împotriva unei astfel de tranziții să fie justificate prin motive temeinice.
Semnatarii susțin că baza juridică pentru aceste mecanisme există deja și că aplicarea lor depinde de voința politică a statelor membre.
Ideea trecerii de la unanimitate la majoritate calificată este discutată de mai mult timp la Bruxelles și a revenit puternic în atenție după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Schimbarea nu ar trebui să se producă neapărat simultan în toate domeniile politicii externe, ci ar putea fi introdusă treptat, pentru anumite tipuri de decizii.
Susținătorii reformei spun că aceasta ar accelera procesul decizional și ar preveni blocarea unor dosare majore de către un singur stat. Oponenții avertizează însă că eliminarea unanimității ar putea afecta legitimitatea democratică și ar diminua capacitatea statelor mai mici de a-și proteja interesele.
Există însă și un obstacol major, notează publicația. Pentru trecerea la votul cu majoritate calificată, statele UE trebuie, în anumite cazuri, să aprobe mai întâi schimbarea în unanimitate. Asta înseamnă că țările care se opun reformei ar putea bloca chiar mecanismul menit să limiteze veto-ul.
