206 ani de la nașterea marelui clasic român Alecu Russo, basarabeanul din Chișinău, autorul operei manifest „Cântarea României”

În urmă cu 206 ani, în 17 martie 1819, se năștea la Chișinău, în Basarabia aflată sub ocupație rusească, Alecu Russo, poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar, unul dintre marii clasici ai Literaturii Române. Un intelectual rafinat și un militant activ pentru unitatea neamului românesc, este autorul operei literare „Cântarea Românei”.

Russo Alecu s-a născut în familia lui Iancu Rusul, proprietar și arendaș de moșii în Principatul Moldovei și în Basarabia. Mama lui Alecu Russo provenea din familia boierilor Donici. Copilăria și-a petrecut-o la țară, într-un „sat frumos, rășchirat între grădini și copaci pe o vale a codrilor Bîcului”, după cum scria mai târziu însuși scriitorul.

În 1829, o cumplită epidemie de holeră i-a secerat familia și l-a lăsat orfan de mamă. La scurt timp, Alecu Russo este trimis de tatăl său la studii în Elveția, unde învață între 1829 și 1835, iar după aceea, se mută pentru un an la Viena.

A început să scrie în limba franceză la vârsta de 20 de ani, dar a publicat numai în limba română între 1846 și 1856 și numai în reviste, având de gând să-și termine scrierile sale și să revină asupra lor, lucru pentru care nu a mai avut răgaz. Activitatea cea mai importantă a desfășurat-o în anul 1855 la revista România literară a lui Vasile Alecsandri. Aici au apărut Cugetările, Amintirile, dar și poemul revoluționar Cântarea României, care a avut un larg ecou printre contemporani.

Militant activ pentru Unirea Principatelor Române, a participat la Revoluția de la 1848 din Moldova, după care a luat parte la Marea Adunare Națională românească de la Blaj din 3 mai 1848 și la adunarea de la Lugoj din 15 iunie 1848. A fost arestat la Dej și întemnițat la Cluj.

A murit de tuberculoză la 5 februarie 1859 și este înmormântat la Biserica Bărboi din Iași.

Alecu Russo se numără printre primii 12 mari oameni de litere, ale căror busturi au fost instalate pe Aleea Clasicilor din Chișinău, monument său fiind realizat în 1957 de sculptorul Vadim Larcenco. În prezent, multe instituții de învățământ, inclusiv Universitatea de Stat din Bălți, îi poartă numele.