96 de ani de la nașterea renumitei actrițe Tamara Buciuceanu, „doamna comediei românești” cu rădăcini basarabene

Astăzi se împlinesc 96 de ani de la nașterea renumitei actrițe române, un simbol al generației de aur, Tamara Buciuceanu, cunoscută și ca „doamna comediei românești”. Actriţa de teatru, film şi televiziune Tamara Buciuceanu-Botez, s-a născut în 10 august 1929, la Tighina, într-o familie de intelectuali. În 1940, după prima ocupare sovietică a Basarabiei, la doar 11 ani, actrița, împreună cu părinții și cei patru frați, a fost nevoită să se retragă în dreapta Prutului, la Iași.

Tamara Buciuceanu s-a născut într-o familie înstărită şi a avut o copilărie minunată, după cum îşi amintea chiar actriţa.

„Aveam o casă mare, cu o intrare superbă. Era o casă boierească. Doar tata era magistrat… Aveam multe camere și un salon în care aveam un pian cu placă de bronz, adus de tata de la Bruxelles. Acolo luam masa zilnic. Mamei îi plăcea să pună masa ca și cum am fi avut oaspeţi mereu. Ce-i drept, aveam casa plină. Punea tacâmurile de argint, cristalurile și porţelanurile cele mai bune, în fiecare zi. Spunea că vrea să ne simţim bine și să ne bucurăm mereu. Am avut o copilărie minunată. Nu ne lipsea nimic, iar părinţii se înţelegeau perfect. Mama era o gospodină exemplară”, își amintea actrița.

Tatăl său a fost avocat de meserie, dar a făcut şi Conservatorul, iar mama sa a terminat şi ea Conservatorul şi, deşi putea să plece cu bursă la Milano, s-a îndrăgostit, s-a căsătorit şi a adus pe lume trei fete şi doi băieţi – Tamara, Nicuşor, Costică, Lizon şi Iulia. Tatăl Tamarei a fost dirijorul corului Basarabiei, în care cântau 200 de persoane, iar mama sa era solistă.

După invazia sovieticilor din vara anului 1940, familia Buciuceanu a trecut Prutul, la Iaşi, la bunicii materni.

„Când s-a anunţat că trebuie să fugim, era în 1940. Am plecat în treizeci de minute. Chiar atunci când s-a declanșat refugiul. Am pierdut tot. Vă daţi seama prin ce am trecut noi. Prin ce au trecut părinţii… Să fugi în câteva minute… cu toată familia… cu patru copii. Ne-a fost foarte greu să o luăm de la început… de la ac și aţă. Foarte greu…”, scria actrița.

În copilărie a luat lecţii de pian, interpretând acasă, în duet cu sora sa, Iulia, viitoare mezzosoprană la Opera Română. În perioada 1948 – 1951 parcurge primii trei ani de studii la Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iași, apoi se transferă la București, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, pe care îl încheie în anul 1952.

Apoi, timp de opt ani este angajata Teatrului de Operetă, unde, în spectacole precum „Contesa Maritza”, „Văduva veselă” , „Lăsaţi-mă să cânt” sau „My fair Lady”, ori „Voievodul ţiganilor”, îi putem admira şi calităţile vocale, pe lângă talentul scenic.

A jucat în peste 25 de filme, precum „Grăbeşte-te încet” (regia Geo Saizescu), „Bocet vesel” (regia Mircea Moldovan), „Primăvara bobocilor” (regia Mircea Moldovan) „Ultimele zile ale verii”, „De ce trag clopotele, Mitică?”, „Sexy Harem Ada-Kaleh”, „Nunta mută”, dar, cu siguranţă, apariţia sa în filmul „Liceenii”, în 1987, (regia Nicolae Corjos), în rolul personajului „Isoscel”, tiranica profesoară de matematică, a rămas în memoria multor români. De menţionat este faptul că în „Liceenii”, actriţa a jucat alături de Mihai Constantin, fiul Iuliei Buciuceanu, sora Tamarei, şi al marelui actor George Constantin.

A urmat, în acelaşi rol, prezenţa şi în celelalte filme din aceeaşi serie cu liceeni: „Extemporal la dirigenţie” – 1987, „Liceenii Rock ‘n’ Roll” – 1992 şi „Liceenii în alertă” – 1993.

Un alt rol antologic interpretat de Tamara Buciuceanu-Botez rămâne cel al moşierei Aneta Duduleanu în „Cuibul de viespi” (regia Horea Popescu, 1987), ecranizarea după piesa lui Alexandru Kiriţescu „Gaiţele”.

A jucat pe scenele marilor teatre ale Bucureștiului precum Odeon, Bulandra, Național, Teatrul de comedie. A interpretat roluri memorabile în „Coana Chirița” pe scena Teatrului Național din Iași şi în piesa „Dimineață pierdută”, după Gabriela Adameșteanu, cu personajul Vicăi Delcă, la Teatrul „L.S. Bulandra”.

A avut o carieră strălucită şi în radio şi televiziune, fiind remarcabile cupletele sale din programele de Revelion, sau colaborările cu Teatrul Naţional de Televiziune şi cu Teatrul Naţional Radiofonic.

A fost căsătorită din 1962 cu medicul anestezist Alexandru Botez, trecut la cele veşnice în 1996, şi nu are copii. Pentru talentul său deosebit, Tamara Buciuceanu-Botez a fost răsplătită de-a lungul timpului cu peste 20 de premii.

În primăvara anului 2014, la 84 de ani, artista a decis să pună punct acestei meserii, după o carieră de 62 de ani, afirmând la acel moment că „Este bine să lăsăm locul celor tineri. Eu mi-am făcut datoria, acum sunt liniştită, bine şi împăcată cu mine”.

În iunie 2014 Administraţia Prezidenţială a conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler Tamarei Buciuceanu-Botez, „în semn de înaltă apreciere, pentru remarcabilele interpretări artistice susţinute pe cele mai importante scene din ţară, pentru dragostea, dăruirea şi talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale”.

Tamara Buciuceanu a încetat din viață în 15 octombrie 2019, la vârsta de 90 de ani.