Dispută în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei. Franța și Luxemburg cer exceptarea a doi miliardari, Letonia se opune compromisului

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene urmează să reia marți negocierile asupra unui compromis controversat care ar putea duce la ridicarea sancțiunilor impuse miliardarilor Alisher Usmanov și Mikhail Fridman, în schimbul prelungirii pentru trei ani a restricțiilor aplicate altor aproximativ 3.000 de persoane și entități asociate Rusiei, relatează Reuters, citând diplomați europeni.

Propunerea a apărut după ce Franța a cerut eliminarea de pe lista sancțiunilor a omului de afaceri ruso-uzbek Alisher Usmanov, iar Luxemburgul a solicitat ulterior un tratament similar pentru Mikhail Fridman. Inițiativa a provocat nemulțumirea mai multor state membre, în special a țărilor baltice.

După negocieri între ambasadorii UE la Bruxelles, proiectul de compromis a fost transmis luni seara guvernelor statelor membre pentru aprobare. Cel puțin o țară, Letonia, nu era însă pregătită să-și dea acordul. Ministerul leton de Externe a precizat că pozițiile statelor membre continuă să fie coordonate și că decizia finală trebuie să fie una comună la nivelul Uniunii.

Letonia a încercat anterior inclusiv pe cale juridică să mențină sancțiunile europene împotriva lui Fridman și a partenerului său de afaceri Petr Aven.

Potrivit compromisului discutat la Bruxelles, sancțiunile împotriva lui Usmanov și Fridman ar urma să fie ridicate, iar cele care vizează aproximativ 3.000 de alte persoane și organizații asociate Rusiei ar fi prelungite pentru 36 de luni, mult peste perioadele obișnuite de șase sau 12 luni.

Mai multe state care se opuneau inițial eliminării celor doi de pe listă ar fi dispuse să accepte formula pentru a asigura unanimitatea necesară prelungirii întregului regim de sancțiuni.

Franța s-a alăturat în această lună Slovaciei în demersul pentru eliminarea lui Usmanov de pe lista neagră a UE. Potrivit unor diplomați citați de Reuters, Parisul ar fi luat această poziție după ce ar fi fost supus unor presiuni din partea Azerbaidjanului, unde sunt reținuți cel puțin doi cetățeni francezi. Un diplomat azer de rang înalt a respins însă această versiune.

Ministerul francez de Externe a afirmat că poziția Parisului în cazul Usmanov ține de considerente de securitate națională și răspunde unei solicitări venite din partea unor parteneri.

Luxemburgul a cerut, la rândul său, ridicarea sancțiunilor împotriva lui Fridman. Potrivit diplomaților europeni, autoritățile luxemburgheze consideră că menținerea sancțiunilor împotriva acestuia ar putea deveni mai dificil de apărat dacă UE ar decide să îl elimine de pe listă doar pe Usmanov.

Fridman solicită despăgubiri de aproximativ 16 miliarde de dolari din partea Luxemburgului într-un dosar ajuns la arbitraj internațional.

Mai multe state europene, inclusiv țările baltice, s-au opus ridicării sancțiunilor, susținând că o astfel de decizie ar putea transmite un semnal problematic privind capacitatea unor actori externi de a exercita presiuni asupra politicii europene de sancțiuni.

Ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys, a declarat pentru Reuters, la New York, că o asemenea abordare ar reprezenta „o cale foarte periculoasă” și ar trebui reconsiderată.

Premierul ucrainean Serghei Korețki a cerut, de asemenea, UE să nu relaxeze sancțiunile împotriva persoanelor asociate Rusiei, invocând continuarea atacurilor asupra Ucrainei.

Uniunea Europeană i-a inclus pe Usmanov și Fridman pe lista de sancțiuni în 2022, după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei. Măsurile presupun interdicții de călătorie și înghețarea activelor deținute în UE. Cei doi oameni de afaceri au contestat acuzațiile formulate împotriva lor și au inițiat proceduri juridice pentru a obține anularea sancțiunilor.

Loading Next Post...
Urmărește-ne
Search
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...