A murit Augusta Anca, fondatoarea Universității „Tibiscus” și „mama adoptivă” a studenților basarabeni din Timișoara

S-a stins din viață Augusta Anca, fondatoarea Universității Tibiscus din Timișoara, intelectual rafinat și important om de cultură, care a marcat profund învățământul superior privat din România postdecembristă. Reprezentant de vază al elitei timișorene, ea a lăsat o amprentă adâncă nu doar în conștiința colectivă locală, ci și a comunității de basarabeni din orașul de pe Bega, de care a fost foarte atașată.

Augusta Anca a pus bazele Institutului de Studii și Educație Permanentă „Tibiscus”, nucleul din care s-a dezvoltat ulterior Universitatea Tibiscus. Instituția a fost fondată la începutul anilor ’90, într-o perioadă de transformări majore ale sistemului educațional românesc, pe baza unei viziuni considerate la acea vreme curajoase și inovatoare.

Institutul a fost denumit după castrul roman Tibiscus–Jupa, din județul Caraș-Severin, iar prin dezvoltarea sa ulterioară a contribuit decisiv la diversificarea și modernizarea peisajului universitar românesc. Sub coordonarea sa, universitatea a devenit un spațiu academic autentic, orientat spre rigoare, valoare și dezvoltare individuală.

Descrisă de colegi drept „o mână de fier într-o mănușă de catifea”, Augusta Anca a fost o prezență dinamică și hotărâtă, capabilă să se impună fără a pierde capacitatea de a asculta. A susținut constant tinerele cadre didactice, oferindu-le contextul necesar pentru a păși în mediul universitar și pentru a se forma în spiritul predării și cercetării academice.

Dincolo de contribuția academică, Augusta Anca a fost unul dintre principalii susținători ai studenților basarabeni din Timișoara. A sprijinit încă de la început Organizația Studenților Basarabeni, oferind suport logistic, financiar și moral, și a rămas constant alături de tinerii veniți din Republica Moldova, dar și de zecile de familii de basarabeni care s-au refugiat în Timișoara, după ocupația sovietică a Basarabiei.

Atașată profund valorilor identitare ale neamului românesc, a promovat constant ideea reîntregirii Țării și a fost mereu aproape de comunitățile de români din afara granițelor României, implicându-se în proiecte educaționale și culturale cu puternică încărcătură identitară.

„Oamenii minunați nu ne anunță când ne părăsesc”, se arată în mesajul de adio al comunității academice Tibiscus.

Dumnezeu să o odihnească în pace!