Now Reading: Alegeri parlamentare anticipate în Serbia, pe fondul protestelor și al tensiunilor politice. Aleksandar Vucic vrea să revină la putere ca premier
- 01
Alegeri parlamentare anticipate în Serbia, pe fondul protestelor și al tensiunilor politice. Aleksandar Vucic vrea să revină la putere ca premier
Alegeri parlamentare anticipate în Serbia, pe fondul protestelor și al tensiunilor politice. Aleksandar Vucic vrea să revină la putere ca premier
Secțiile de votare s-au deschis duminică, în Serbia, pentru alegerile parlamentare anticipate, la care sunt așteptați aproximativ 6,45 milioane de alegători să desemneze cei 250 de membri ai Adunării Naționale. Scrutinul are loc după luni de proteste antiguvernamentale și într-un climat marcat de controverse privind corectitudinea procesului electoral. Fostul președinte Aleksandar Vucic încearcă să revină la conducerea țării din funcția de prim-ministru, în timp ce studenții, deveniți principala forță a manifestațiilor, participă la alegeri cu propria listă electorală.
Votarea a început la ora locală 7:00 și urmează să se încheie la ora 20:00. În competiția electorală s-au înscris 18 liste, cu peste 2.400 de candidați, iar votul se desfășoară în aproape 8.400 de secții din întreaga țară.
Alegerile sunt monitorizate de observatori naționali și internaționali, inclusiv reprezentanți ai Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE (OSCE/ODIHR), ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și ai Parlamentului European.
Cetățenii sârbi aflați în străinătate pot vota în 93 de secții organizate în 37 de țări, unde sunt înregistrați peste 102.000 de alegători. Alte 60 de secții au fost desemnate în patru municipalități din Serbia pentru cetățenii înregistrați la vot în Kosovo, unde anumite zone au comunități importante de etnici sârbi.
Scrutinul are loc după aproape doi ani de tensiuni sociale, declanșate în noiembrie 2024, când prăbușirea copertinei unei gări din Novi Sad s-a soldat cu moartea a 16 persoane. Tragedia a provocat un val de proteste împotriva autorităților, iar studenții au devenit principalii organizatori ai manifestațiilor, cerând asumarea responsabilității și combaterea corupției.
Mișcarea studențească încearcă acum să transforme mobilizarea stradală într-o schimbare politică, participând la alegeri cu lista „Lista Studenților – Studenții Câștigă”. Aceasta se confruntă cu formațiunea de guvernământ, Partidul Progresist Sârb (SNS), care domină politica țării din 2012 și candidează sub lista „Aleksandar Vucic – Serbia Unită”.
Vucic, care a demisionat din funcția de președinte în septembrie, mizează pe scrutin pentru a reveni la conducerea executivului în calitate de premier. Campania electorală a fost marcată de tensiuni, acuzații de intimidare și îngrijorări privind corectitudinea procesului electoral.
Din punct de vedere tehnic, Serbia utilizează un sistem de reprezentare proporțională, în care mandatele parlamentare sunt distribuite listelor electorale prin metoda D’Hondt. În general, partidele și coalițiile trebuie să obțină cel puțin 3% din voturi pentru a intra în parlament, în timp ce listele minorităților naționale sunt exceptate de la acest prag. Pentru a forma un guvern cu majoritate parlamentară sunt necesare cel puțin 126 dintre cele 250 de mandate.
