Alegeri parlamentare în Kosovo. Favoritul cursei, în care s-au înscris 27 de formațiuni, este partidul actualului premier  

Locuitorii din Kosovo își aleg azi un nou parlament pe fundalul unor tensiuni care cresc în mod regulat între albanezii majoritari și minoritatea sârbă din nordul provinciei, dar și în contextul în care relațiile dintre Serbia și Kosovo continuă să fie complicate, chiar și la 16 ani de la declararea independenței regiunii, care, pentru Belgrad, este parte componentă a Serbiei.

În cursă s-au înscris 27 de formațiuni și un candidat independent. Partidul de stânga Vetvendosje (Autodeterminare) al premierului Albin Kurti este declarat favorit. Cu toate acestea, spre deosebire de acum patru ani, este puțin probabil ca formațiunea să obțină de această dată o majoritate de peste 50% din voturi. 

Cei mai importanți rivali ai partidului de guvernare sunt considerate Partidul Democrat (PDK) și Liga Democrată Centristă din Kosovo (LDK). Fondat de veterani ai războiului împotriva forțelor sârbe, PDK a dominat viața politică de la independența din 2008 până în 2019, înainte ca unii dintre liderii săi să fie prinși de justiția internațională pentru crime comise în timpul conflictului împotriva Serbiei de la sfârșitul anilor 1990, transmite France Presse.

Zece din cele 120 de locuri parlamentare sunt rezervate etnicilor sârbi și alte 10 altor grupuri minoritare. Toate cele 10 dedicate minorității sârbe au fost câștigate de Srpska Lista (Lista sârbă) în 2021

Kosovo, care în prezent este locuit aproape exclusiv de etnici albanezi, s-a separat de Serbia în 1999 cu ajutorul NATO și și-a declarat independența în 2008. De atunci, pe teritoriul provinciei au fost desfășurate trupe de menținere a păcii KFOR, conduse de NATO. Mai mult de 100 de țări îi recunosc independența, însă Serbia nu o recunoaște și încearcă să recupereze teritoriul.

Începând cu mai 2020, 22 dintre cele 27 de state membre recunosc Kosovo ca stat independent. Statele UE care nu recunosc independența provinciei sunt Spania, Slovacia, Cipru, România și Grecia. Chiar și așa, Uniunea Europeană vede provincia ca un potențial candidat la aderare, însă se referă la „Kosovo” cu o notă de subsol cu asterisc care conține textul convenit în cadrul negocierilor de la Belgrad-Priștina: „Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este în conformitate cu Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo”.