ANALIZĂ | Igor Munteanu: Războiul din Golf a ajuns la 20 de zile fără nicio victorie certă

SUA pierde zilnic 900 milioane de dolari, Trump acumulează lovituri zdrobitoare pe plan intern, care-l vor costa pierderea alegerilor mid-term. Pe plan extern, SUA s-au trezit în izolare față de aliați, și nu doar europeni. Criza de energie a năvălit pe bursele internaționale și extinderea războiului pare iminentă, iar asasinarea unor lideri iranieni de top nu înseamnă deloc o capitulare iminentă a Iranului, un actor regional mult subestimat de către autorii acestui război – SUA și Israel.

În lipsa unei capitulări anunțate, văd trei scenarii:

1. Ieșire negociată (20%)

SUA propune armistițiu pentru ostilități militare via Oman/Qatar, oferă ridicarea sancțiunilor/continuă cooperarea nucleară (<20%). Iran acceptă sub o anumită presiune internă (inflație 150%). SUA “blochează Hormuz” vs. “atac aerian”; Iran “negociază” vs. “rezistă”. SUA câștigă imagine de “pace prin forță” electoral (+5% în sondaje), dar Trump riscă acuzații de slăbiciune (ca și Biden în 2021). Iran: obține supraviețuirea regimului (payoff 6), dar cedează scutul său nuclear. Măsurabil: impact energie Europa +10% (Brent temporar 120 de dolari/baril), durată 1 lună. Războiul se încheie.

2. Stalemate prelungit (60%)

SUA continuă raiduri aeriene (B-52/rachete balistice), Iran atacă Israel și aliați ai SUA cu drone/proxy (Houthis, Hezbollah), primește mai multă asistență din partea Rusiei și Chinei. Matrice: (SUA “raiduri” vs. “invazie”; Iran “uzură” vs. “escaladează”). SUA evită capcana unei invazii terestre (ca în Vietnam), Iran extinde răspunsuri asimetrice (10 mii de dolari/drone vs. 2 milioane de dolari Patriot). În acest format, SUA pierd războiul (peste 3 săptămâni, SUA și Israel nu vor mai avea rachete pentru Patriot), Iran câștigă timp, iar industriile sale din buncăre rămân în mare parte intacte. Iranul își păstrează și regenerează capacitățile sale nucleare (Fordow), reușește să distrugă complet sistemul energetic al israelienilor. Criza conduce la creșterea prețurilor la energie în Europa: +50%, gaz +40%. Costul războiului pentru SUA, în 6 luni, ar ajunge la 160 miliarde de dolari. Iran deține o superioritate netă în teren, control pe Hormuz și lansări balistice până la 4000 km; rata de superioritate impusă este de 3:1. Probabilitate înaltă.

3. Escaladare regională (20%)

Acest scenariu pornește de la planul unei invazii terestre SUA-Israel, blocadă totală a Hormuzului, forțarea unui cap de pod la Bushehr și o posibilă implicare sunnită (Saudi/UAE). Ca răspuns, grupurile proxy pro-Iran pot deschide fronturi noi. Hezbollah ar putea ataca Tel Aviv, iar triggerul ar declanșa desantul terestru american. Dar SUA subestimează catastrofal terenul și rezistența iraniană. Asemenea decizii controversate ar spori tensiunile în armată și serviciile SUA, iar ostilitățile contra Israel vor deveni publice. Prețurile la energie vor crește +100% (Brent 200 de dolari+, blackout-uri posibile), cu valuri de refugiați (5 milioane) spre Turcia/Europa. Acest scenariu este cel mai aproape de o confruntare nucleară, dar este credibil prin precedentul invaziei terestre în Iraq (costul total al războiului pentru SUA – 2 trilioane de dolari), cu valuri de instabilitate regională până azi.

În loc de concluzii

Războiul declanșat de SUA la 28 feb. 2026 a fost numit “Epic Fury”, dar se transformă tot mai mult în “Epic Mistake”. SUA a urmărit scopul neutralizării nucleare a Iranului, dar a purtat în subsidiar susținerea necondiționată a planurilor Israelului, care-și dorește statut de “Mare Israel”, un jandarm pe întreaga regiune a Orientului Mijlociu, ceea ce a înclinat balanța politică.

SUA ar dori să obțină o victorie rapidă, cu costuri electorale pre-midterms, dar Teheranul nu este dispus să accepte salvarea feței lui Trump. Asasinatele comise de Israel au eliminat politicieni-cheie care ar fi putut accepta pacea.

Pentru Iran, răspunsul la agresiunea SUA este unul de supraviețuire: păstrarea regimului și independența efectivă după 40 de ani de sancțiuni internaționale. Payoff-urile calculate agregă: militare (pierderi de echipaj), economice (Hormuz: 20% din petrolul global), politice (proteste în Iran, sondaje Trump).

Autor: Igor Munteanu, cercetător senior IDIS Viitorul