ANALIZĂ | SUA și Argentina se retrag din Organizația Mondială a Sănătății: Cine urmează? Politica lui Trump și efectul de domino

În timpul campaniei sale pentru alegerile prezidențiale din 2024, Donald Trump a reiterat una dintre cele mai controversate promisiuni din mandatul său anterior: retragerea Statelor Unite din Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Acesta a acuzat instituția de gestionare defectuoasă a pandemiei de COVID-19 și de o influență excesivă exercitată de China asupra deciziilor sale.

Trump a susținut, în repetate rânduri, că OMS nu a fost transparentă în primele etape ale pandemiei și că a contribuit la răspândirea dezinformării privind virusul.

„Oficialii chinezi și-au ignorat obligațiile de raportare față de OMS și au exercitat presiuni asupra acesteia pentru a dezinforma lumea atunci când virusul a fost descoperit de autoritățile chineze”, a spus Trump.

„Vieți nenumărate au fost pierdute, iar dificultățile economice au fost profunde la nivel global”, declara Trump în 2020.

Anterior, președintele SUA a anunțat o oprire temporară a finanțării către OMS și, la începutul lunii mai 2024, a trimis o scrisoare agenției, avertizând că SUA va retrage definitiv fondurile dacă organizația nu „se va angaja la îmbunătățiri majore de fond în următoarele 30 de zile”.

În acea scrisoare, Trump a prezentat eronat momentul publicării unor informații despre virus în revista The Lancet, ceea ce a determinat prestigioasa publicație medicală să conteste public afirmațiile sale.

De la promisiuni, la fapte

În 20 ianuarie 2025, în ziua învestirii sale pentru al doilea mandat, Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care oficializa retragerea Statelor Unite din OMS. Decizia reprezenta reluarea unui demers inițiat în 2020, când Trump a anunțat pentru prima dată intenția de a ieși din organizație. Retragerea din acel moment a fost blocată de administrația Biden, care a anulat măsura la scurt timp după preluarea mandatului în 2021.

„Statele Unite și-au notificat retragerea din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2020, ca urmare a gestionării defectuoase de către organizație a pandemiei de COVID-19, apărută în Wuhan, China, precum și a altor crize globale de sănătate, a eșecului de a adopta reforme esențiale și a incapacității de a demonstra independență față de influența politică nejustificată a statelor membre ale OMS. În plus, OMS continuă să solicite Statelor Unite contribuții financiare inechitabil de mari, mult peste nivelul impus altor țări. China, cu o populație de 1,4 miliarde de locuitori, are de trei ori populația Statelor Unite, dar contribuie cu aproape 90% mai puțin la OMS” , se arată în ordinul executiv semnat de preşedintele Donald Trump.

Efectele deciziei lui Trump nu a întârziat să apară. La 5 februarie 2025, președintele Argentinei, Javier Milei, a anunțat că țara sa se retrage, de asemenea, din OMS. Într-o declarație oficială, Milei a invocat „diferențe profunde” cu modul în care organizația funcționează, acuzând lipsa de independență politică și gestionarea ineficientă a crizelor de sănătate publică.

Efectul politicilor lui Trump

Milei, un lider libertarian și un susținător al politicilor lui Trump, a fost un critic vehement al restricțiilor sanitare impuse de guvernul precedent din Argentina în timpul pandemiei. El a susținut că OMS a avut un rol esențial în promovarea unor măsuri care au afectat economia și libertățile individuale, fără a avea un impact clar asupra controlului virusului.

Deciziile SUA și Argentinei ridică întrebări despre viitorul OMS și despre posibilitatea ca și alte țări să părăsească organizația. Printre statele care ar putea lua în considerare o retragere se numără:

Brazilia – Președintele Jair Bolsonaro (dacă ar reveni la putere n.r) a fost critic față de OMS și a susținut, în timpul pandemiei, că instituția a exagerat gravitatea COVID-19.

Ungaria – Guvernul condus de Viktor Orbán a fost sceptic față de recomandările OMS și ar putea decide o retragere dacă va considera că organizația interferează cu politicile sale naționale.

India – În trecut, oficiali guvernamentali au exprimat nemulțumiri cu privire la lipsa de transparență a OMS și influența geopolitică asupra deciziilor sale.

Marea Britanie – Action on World Health (AWH), un grup co-fondat de liderul partidului Reform UK, Nigel Farage, a lansat „Bell Review”, alături de alți experți, inclusiv foști oficiali și consilieri ai OMS și ai Organizației Națiunilor Unite (ONU), urmează săracă un set de recomandări și propuneri pentru a „reforma radical OMS sau pentru a o înlocui”.

Potrivit acestora „țările ar trebui să coopereze în probleme de sănătate și că OMS ar trebui să respecte suveranitatea și să nu mai interfereze în viața oamenilor”.

„OMS ar trebui să-și mențină rolul – de a împărtăși informații și de a oferi îndrumări, nu de a dicta politici care să prevaleze asupra intereselor naționale.”

David Bell, cercetător principal la Brownstone Institute și fost ofițer medical și om de știință la OMS, care conduce grupul, a adăugat:

„Eu și colegii mei suntem tot mai preocupați de îndepărtarea OMS de la rădăcinile sale. Doar printr-un set corect de reforme poate OMS să revină la principiile esențiale ale sănătății publice și să-și salveze reputația. Sau să fie înlocuită de un organism mai potrivit scopului și reflectând voința popoarelor lumii”, a adăugat Bell.

Italia – Matteo Salvini, viceprim-ministru, ministru al transporturilor și secretar federal al partidului „Lega” din Italia, a depus un proiect de lege în care a propus ca  Italia să urmeze SUA și să părăsească OMS.

„Italia nu trebuie să mai aibă de-a face cu un centru de putere supranațional — finanțat de contribuabilii italieni – care merge mână în mână cu companiile farmaceutice multinaționale. Să folosim acei 100 de milioane pentru a sprijini bolnavii din Italia și pentru a finanța spitalele și medicii noștri”, a spus Salvini, citat de Politico.

Ancheta controversată COVID

Decizia lui Trump de a retrage SUA din OMS este strâns legată de disputa privind transparența și independența organizației în investigarea originii pandemiei de COVID-19, punând în discuție rolul pe care OMS îl joacă în gestionarea crizelor globale de sănătate.

În ianuarie 2021, Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport în care menționa că mai mulți cercetători de la Institutul de Virologie din Wuhan (WIV) s-au îmbolnăvit cu simptome asemănătoare COVID-19 în toamna anului 2019, înainte de primele cazuri confirmate oficial în China. Totodată, raportul a acuzat Beijingul de lipsă de transparență și de obstrucționarea investigațiilor internaționale privind originea virusului.

Administrația Trump a susținut și că Institutul de Virologie din Wuhan desfășura cercetări asupra coronavirusurilor provenite de la lilieci, inclusiv experimente de tip „gain-of-function” – adică modificarea virusurilor pentru a studia potențialul lor de transmitere la oameni.

China a negat aceste acuzații, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a efectuat o investigație în 2021, concluzionând inițial că o scurgere de laborator este „extrem de improbabilă.” 

O echipă a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care a vizitat Wuhan pentru a investiga originile pandemiei de coronavirus a exclus în mare parte teoria conform căreia virusul s-a scurs dintr-un laborator, scrie The Guardian.

Rezultatele constatărilor după cele două săptămâni de investigații în China au fost prezentate recent de către reprezentanții echipei care a realizat investigația cu privire la originea Sars-Cov-2.

Potrivit The Guardian, munca echipei nu a schimbat cu mult imaginea pe care o aveau înainte de a începe investigația. Investigatorii nu au găsit nicio dovadă a circulației pe scară largă a virusului în Wuhan înainte de decembrie 2019 și a spus că nu este clar cum a ajuns pe piața fructelor de mare din Huanan, unde virusul a fost detectat inițial.

Membrii echipei au mai arătat că ideea că virusul provine dintr-un laborator – o teorie propulsată de Donald Trump – este „extrem de puțin probabilă” și „nu este o ipoteză care necesită un studiu mai aprofundat”, a spus Peter Ben Embarek, specialist în boli animale și președinte al echipei de anchetă.

Totuși, o comisie a Congresului american privind pandemia de COVID-19 şi-a publicat în decembrie 2024 raportul, în care consideră că „scurgerea” virusului dintr-un laborator din Wuhan, în China, este ipoteza „cea mai plauzibilă” pentru a explica originea acestuia, a scris AFP.

Cine sunt principalii donatori ai Organizației Mondiale Sănătății?

Statele Unite sunt de departe are cea mai mare mai mare contribuție la bugetul OMS. În 2023, contribuția SUA a reprezentat 18% din finanțarea totală a acestei organizații. În ciclul actual, SUA au contribuit deja cu aproape 1 miliard de dolari la bugetul OMS

Urmează Fundația Bill & Melinda Gates, cu  689 milioane de dolari, Alianța pentru Vaccinuri – 500 milioane de dolari, Comisia Europeană – 412 milioane de dolari, Germania – 324 milioane de dolari, Banca Mondială – 268 milioane de dolari, Marea Britanie – 215 milioane de dolari, Canada – 141 milioane de dolari. 

Țările membre OMS plătesc taxe de membru bazate pe produsul intern brut al fiecărui stat. Însă țările și alte grupuri pot face contribuții voluntare către OMS pentru a fi cheltuite pe probleme desemnate. Aproximativ 70% din bugetul OMS provine din aceste contribuții voluntare, ceea ce face dificil pentru agenție să-și stabilească propriile priorități de sănătate publică. În 2022, țările membre OMS au fost de acord să reformeze modelul de finanțare, urmărind ca până în 2030 taxele de membru să reprezinte aproximativ jumătate din bugetul său.

OMS are un buget de 4,4 miliarde de dolari pe an, cu 60% mai mare decât al Crucii Roşii şi de trei ori mai mult decât bugetul Medici Fără Frontiere.

OMS, în cifre

Fondată pe 7 aprilie 1948; Venituri de 4,4 miliarde de dolari în 2019; Peste 7.000 de angajați din 150 de țări; Are sediul central în Geneva; Director general este Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, fost ministru de externe şi al sănătății în Etiopia; Cei mai mari finanțatori ai organizației sunt Statele Unite, Marea Britanie şi fundația finanțată de fondatorul gigantului IT Microsoft, Bill Gates, şi a soției sale, Melinda.