ANALIZĂ | UE preia retorica lui Trump. Politicile de migrație, tot mai inspirate de la fostul președinte american

Pe măsură ce sentimentul anti-imigranți crește în Europa, liderii aflați sub presiune adoptă abordări care până de curând erau considerate tabu. Deși niciun lider european nu a amenințat cu deportarea a 20 de milioane de oameni sau interzicerea musulmanilor, așa cum a făcut fostul președinte american Donald Trump, politicile Uniunii Europene privind migrația nu sunt atât de diferite de cele promovate de Trump, scrie Politico.

Țările UE au luat măsuri individuale pentru a combate migrația, după creșterea semnificativă a sprijinului pentru partidele anti-imigrație în diverse alegeri europene din acest an. Deși evită în mare parte retorica rasistă și xenofobă folosită de Trump pentru a descrie imigranții, la nivel de politică, pozițiile lor nu sunt atât de diferite.

La o reuniune de la Bruxelles, liderii UE au petrecut ore discutând despre centre de procesare a migranților, deportări accelerate și „războiul hibrid” dus de puteri ostile care folosesc migranți pentru a destabiliza țările UE.

„Un nou vânt bate în Europa”, a spus Geert Wilders, liderul anti-islam și anti-imigrație al Partidului Libertății din Țările de Jos, la Bruxelles, după o întâlnire a liderilor naționaliști.

În acest context, multe state membre ale UE urmăresc cu atenție alegerile din SUA, considerând că un nou mandat al lui Trump ar da impuls suplimentar pentru măsuri mai restrictive la nivel european.

Migrația a fost în centrul atenției politicienilor europeni încă din 2015, când peste un milion de migranți, mulți dintre ei sirieni care fug de război, au ajuns în blocul comunitar. În următorul deceniu, UE a trecut de la poziția „putem face asta” a fostului cancelar german Angela Merkel la încercarea de a împiedica noii sosiți să ajungă la granițele UE. În 2023, mai puțin de 300.000 de persoane au ajuns pe continent; anul acesta, agenția de frontieră a UE, Frontex, estimează că aproximativ 160.000 de migranți au ajuns în Europa.

În ultimele luni, aproape o duzină de țări europene au instituit unele forme de restricții la frontieră pentru a descuraja migranții, refugiații și solicitanții de azil. Polonia a anunțat luna aceasta o suspendare temporară a procesării cererilor de azil pentru migranții care sosesc din Belarusul vecin, invocând o amenințare la securitate.

Olaf Scholz din Germania a instituit controale la frontieră vara aceasta pentru a opri migranții fără documente să treacă în Germania, după ce un bărbat sirian a înjunghiat unsprezece persoane, ucigând trei. Alte șase țări, inclusiv Italia, Franța și Austria, au introdus controale la frontieră.
Unii analiști spun că, dacă Trump ar reveni la Casa Albă, ar da un impuls suplimentar celor care au urmărit și imitat ambițiile administrației sale în privința migrației.

„Cu siguranță, multe state membre care au promovat o abordare restrictivă a migrației vor urmări alegerile americane foarte atent. Aceasta va oferi [țărilor din UE care militează pentru mai multe restricții] mai multe avantaje de negociere atât în SUA, cât și în UE”, a declarat Alberto-Horst Neidhardt, șeful departamentului de migrație și diversitate europeană la Centrul de Politici Europene.

Terminologia vagă în jurul „centrelor de returnare” și „centrelor de procesare” reflectă Programul de Protecție a Migranților al lui Trump. Inițiativa, cunoscută colocvial drept „Rămâi în Mexic”, a intrat în vigoare în 2019 și a forțat zeci de mii de migranți non-mexicani să se întoarcă la granița SUA cu Mexicul pentru a aștepta acolo deciziile de migrare.

Într-o scrisoare adresată liderilor în această săptămână, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut ideea „centrelor de returnare”, zone în care migranții ar fi reținuți în țări non-UE. (Premierul Spaniei, o voce relativ solitară în această problemă, a respins ideea joi, după întâlnirea liderilor UE.)

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a inaugurat „centre de procesare” în Albania, unde vor fi transportate persoanele îndreptate spre Italia, o politică care reflectă abordarea Australiei de a trimite solicitanții de azil în Papua Noua Guinee pentru a-și soluționa cererile acolo.

Între timp, Franța face presiuni pentru a schimba legea UE pentru a facilita deportările către țări terțe. Și UE are deja mii de kilometri de garduri fizice la granițele sale externe — un sistem care depășește cu mult faimosul, dar eșuatul zid de la granița Mexicului propus de Trump.
Unii experți susțin că popularizarea retoricii dure duce la schimbări de politici care favorizează dreapta europeană.

„Dacă îl asculți pe Orban și uneori pe Meloni și pe alții, cum ar fi [liderul naționalist din Franța, Marine] Le Pen de-a lungul anilor, retorica a fost la fel de dură și virulentă ca cea pe care o auzim de la politicieni precum Trump în Statele Unite”, a declarat Judith Sunderland, director asociat pentru Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch.

„Există o intenție de a face să pară că este legal, că este în conformitate cu dreptul internațional.”

Schimbările de politici au scopuri similare cu cele ale lui Trump și ale partenerului său de campanie, J.D. Vance: reducerea numărului de noi sosiți și trimiterea oamenilor înapoi în țările lor de origine, chiar dacă acele locuri sunt potențial instabile sau nesigure.

„Trebuie să recunoaștem că soluțiile actuale nu funcționează”, a spus un diplomat UE care a cerut anonimatul pentru a vorbi deschis despre discuție. Aceasta este o afirmație cu care Trump și mulți lideri europeni ar fi de acord.

Diferența majoră, însă, este în stil și ton. Europenii tind să abordeze cu grijă problemele controversate. Luați, de exemplu, cuvântul „deportări”. Pentru Trump, care a promis să deporteze între 15 și 20 de milioane de oameni din SUA dacă va fi reales în noiembrie, folosirea cuvântului „deportare” este un motiv de mândrie, notează publicația.

„În timpul administrației Trump, dacă ai intrat ilegal, erai reținut imediat și deportat. De aceea, pentru a ne păstra familia în siguranță, platforma republicană promite să lanseze cea mai mare operațiune de deportare din istoria țării noastre”, a declarat cu mândrie candidatul republican la un miting din iulie.

În schimb, liderii și oficialii europeni vorbesc cu precauție despre „returnări” sau „centre de returnare” pentru a descrie lagărele sau centrele de detenție închise pe care le-au înființat în afara UE.

Când vine vorba de descrierea modului în care migranții ajung la granițele UE, liderii europeni tind să fie din nou atenți. În timp ce Trump nu are nicio problemă în a-i califica pe unii migranți drept „ilegali” și a denunța „imigrația ilegală”, în UE migrația care nu vine pe aeroporturi sau alte rute oficiale este descrisă oficial drept „neregulată”.

Prim-ministrul ungar Viktor Orban este singurul lider al UE care sfidează tendința, renunțând la politețea europeană și îmbrățișând complet retorica în stil Trump, demonizând deschis migranții cu poziția sa naționalistă.

Liderul de la Budapesta a promis la începutul acestei luni că va transporta migranți cu autobuzele până la Bruxelles, imitând o promisiune similară a guvernatorului Floridei, Ron DeSantis, care a trimis migranți din statul său la Martha’s Vineyard, o destinație de vacanță exclusivistă din Massachusetts.

„Am fost până la gât în baia de sânge a dezbaterii privind migrația de ceva vreme,” a declarat Orban recent într-o conferință de presă la Bruxelles, inspirându-se de la Trump.

Dar nu totul este ușor pentru cei care promovează o abordare dură în privința migrației în Europa, unii lideri se confruntă cu obstacole în timp real.

În această săptămână, Meloni a proclamat politica de migrație a Italiei drept „un model pentru Europa.” Dar joi, în timp ce se întâlnea cu alți lideri europeni la Bruxelles, centrele sale de detenție offshore din Albania au întâmpinat prima dificultate. Patru dintre cei 16 migranți trimisi în Albania au fost deja trimiși cu o barcă înapoi în Italia, deoarece erau copii sau erau considerați vulnerabili (doar bărbații adulți care nu sunt considerați vulnerabili pot fi transportați în Albania după o evaluare la mare, conform propriilor reguli ale Italiei). Grupurile de opoziție și ONG-urile au numit imediat proiectul un eșec.

„Va avea consecințe foarte reale asupra oamenilor din întreaga lume, pentru că acele alte țări se uită la ceea ce face UE și spun, de ce ar trebui să garantăm drepturile oamenilor?” a declarat Sunderland de la Human Rights Watch.

O preocupare mai mare, pentru unii critici, este că retorica dură și măsurile în privința migrației vor deschide ușa pentru alte politici.

„Migrația a devenit cu adevărat un cal troian pentru forțele conservatoare care doresc să împingă o agendă ce depășește migrația,” a spus Neidhardt de la Centrul de Politici Europene.