ANALIZĂ | Vlad Filat: Băncile câștigă miliarde, economia reală moare

Ultimul raport al FMI atrage atenția asupra creșterii expunerii băncilor din Republica Moldova față de sectorul construcțiilor. Ponderea creditelor din acest domeniu a ajuns la 30% din totalul creditelor bancare, nivel care ridică semne de întrebare privind stabilitatea sistemului financiar. Observația aparține fostului premier Vlad Filat, care constată, într-o analiză, că FMI menționează riscul, dar evită să spună cine l-a creat.

În realitate, potrivit lui Filat, situația nu este rezultatul pieței libere, ci consecința deciziilor economice greșite ale guvernării PAS.

„În ultimii ani, statul a introdus reglementări care au distorsionat piața. Cea mai nocivă a fost limitarea drastică a plăților în numerar și cerințele excesive privind demonstrarea provenienței banilor. Într-o țară unde aproximativ o treime din populație trăiește peste hotare, diaspora depășește populația angajată în țară, anual 1,5-2 miliarde euro intră informal în economie, a cere explicații birocratice despre proveniența banilor este rupt de realitate”, scrie fostul premier.

Acesta menționează că mesajul transmis astfel diasporei a fost  că „nu avem nevoie de voi și de banii voștri”, iar rezultatul a fost distorsiune a pieței imobiliare.

„În 2025, pentru prima dată în istorie, peste 60% din apartamente au fost cumpărate prin credite bancare. Chiar și persoane cu economii au preferat credite ipotecare pentru a evita controale asupra banilor. Astfel, cetățenii plătesc dobânzi, iar costul locuințelor crește artificial. Absurditatea limitării plăților în numerar a fost confirmată și în Elveția, unde la referendumul din 8 martie 2026, cetățenii au decis protejarea dreptului la plata în numerar prin Constituție”, atrage atenția Vlad Filat.

Astfel, el se întreabă dacă în acest caz este vorba despre incompetență sau despre avantajarea intenționată a băncilor.

„Guvernarea a perturbat piața construcțiilor. Reglementările introduse în 2022 au redus volumul construcțiilor de trei ori, ceea ce a dus la scăderea ofertei și creșterea prețurilor. Creșterea este alimentată de doi factori: inflația ridicată din ultimii ani și blocajele administrative din sectorul construcțiilor. Rezultatul – apartamente mai puține și mai scumpe, ceea ce împinge oamenii spre credite ipotecare mai mari”, notează Filat.

Spre comparație, el atrage atenția că, în 2012, creditarea netă a sectorului real era de 17,8% din PIB, iar în 2025 a ajuns la doar 0,2% din PIB, de aproape 90 de ori mai puțin.

„Pentru bănci este mai profitabil să crediteze guvernul la dobânzi de 9-10% sau să acorde credite ipotecare, iar sectorul privat rămâne fără finanțare. În construcții, companiile au credite de 58,1 miliarde lei, dar depozite de 57,6 miliarde lei, ceea ce înseamnă că finanțarea netă reală a businessului este de numai 0,5 miliarde lei. În loc să acceseze împrumuturi externe cu dobânzi sub 3%, guvernul se împrumută pe piața internă la dobânzi de trei ori mai mari, generând profituri record pentru bănci și peste 5 miliarde lei anual plătiți doar pentru dobânzi, în timp ce economia reală rămâne fără investiții”, concluzionează fostul premier.