În acest an, analizele indirecte arată că cetățenii Republicii Moldova au aruncat la gunoi produse alimentare cumpărate și nefolosite ulterior în valoare de 8,9 miliarde de lei. Calculele sunt anunțate de expertul economic Veaceslav Ioniță, care susține că doar în perioada sărbătorilor de iarnă, între 24 decembrie și 14 ianuarie, risipa alimentară ajunge la aproximativ un miliard de lei.
Analistul susține că obișnuința de a cumpăra și a găti de două ori mai mult decât este necesar, nu doar că pun o presiune financiară suplimentară pe familii, ci duc și la creșterea cantităților de produse transformate în deșeuri, transmite IPN.
În perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, al porțiilor mai mari și al consumului excesiv.
„Frica de „masa goală” determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, devin un stres enorm, mai ales pentru bugetele gospodăriilor. Analizele indirecte arată, în baza unor măsurări făcute inclusiv pentru R. Moldova, că în acest an cetățenii vor arunca la gunoi produse alimentare care au fost procurate și aduse acasă de 8,9 miliarde de lei. Înclinația spre risipă nu se îmbunătățește. De sărbători, din păcate, se va duce la gunoi până într-un miliard de lei, iar serviciile de salubrizare va trebui să lucreze mult mai mult”, a subliniat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii sale săptămânale.
Masa medie de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7 000 de lei. Astfel, menționează expertul, o familie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% din salariul lunar net, care în 2025 depășește 14 000 de lei.
Veaceslav Ioniță mai afirmă că, deși prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90% în ultimii cinci ani, risipa alimentară anuală se ridică la circa 180 de mii de tone – „echivalentul unui tren de 40 de kilometri lungime, cu aproximativ 3 000 de vagoane marfare”.
În aceste condiții, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere.
