Armenii din toată lumea slăvesc Nașterea Domnului în 6 ianuarie, în aceeași zi cu Boboteaza

Creștinii armeni slăvesc azi Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Armenii sărbătoresc Crăciunul conform unui calendar primar creștin păstrat încă din sec. al IV-lea, înainte de reformele dogmatice instituite în Imperiul Roman de Răsărit, denumit ulterior de istorici – Bizantin, și Imperiul Roman de Apus, cel cu un episcop unic infailibil, denumit ulteiror Papa de la Roma.

Din cauza faptului că armenii sărbătoresc Crăciunul după Anul Nou, îi induc pe mulți alți creștini în eroare. Armenii nu folosesc calendarul iulian, adică cel de stil vechi, așa cum o fac mulți români basarabeni. Armenii utilizează calendarul gregorian și sărbătoresc Nașterea Domnului în 6 ianuarie, în aceeaşi zi cu Bobotează, însă conform unor dogme stabilite de Biserica Apostolică Armeană.

De exemplu, aceeaşi tradiţie a sărbătoririi Crăciunului în 6 ianuarie, odată cu Botezul Domnului, o srăbătorește și Biserica Egipteană Coptă și Biserica Ortodoxă Etiopiană, cele două mari biserici ortodoxe îndepărtate de centrul religios.

În regiunea denumită azi Caucazul de Sud, primii propovăduitori ai creștinismului au fost Bartolemeu, ucenic direct al Mântuitorului Iisus Hristos, și Tadeu, unul dintre ceilalți peste 70 de apostoli trimiși să predice cuvântul Domnului. Sfinţii apostoli Tadeu si Bartolomeu se consideră fondatorii Bisericii Armene.

Ca fondator al Bisericii Armene, Apostolului Tadeu sunt dedicate cântece, discursuri, psalme și rugăciuni. Apostolul Tadeu are un loc aparte în iconografia creştină armeană medievală. Sfântul, în general, este ilustrat ţinând într-o mână un pumnal, cu care a fost înjunghiat, iar în cealaltă mână lancea, cu care a fost  străpuns Domnul Iisus Hristos pe cruce şi pe care Apostolul Tadeu a adus-o în Armenia, şi care până-n zilele noastre este cu sfinţenie păstrată în sânul Bisericii Armene şi anume la Sfânta Catedrală Ecimiadzin.

Prima biserică armeană din teritoriile conduse de români datează din secolul al XIV-lea, iar lăcașuri construite de armeni au fost cnstruite de armeni în cele mai mari orașe românești, precum București, Brașov, Suceava, Bacău, Chișinău, Iași, Brăila, Galați etc.

Printre voievozii moldoveni, confirmați oficial, de origine armeană este declarat, confor istoricilor consacrați, Ioan Vodă cel Cumplit, cel ce a condus Moldova, timp de doi ani, în cea de-a doua jumătate a secolului a XVI-lea.