ATITUDINI | Dan Dungaciu: Pactul Ribbentrop-Molotov este viu și lovește din nou

Zilele acestea s-a petrecut un fapt de o gravitate maximă, apropo de condiția României, statutul României și demnitatea identitară a acestui popor.

Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, se lansează pe o televiziune din Republica Moldova în niște considerații care au ca și concluzie faptul că cele două populații care trăiesc în stânga și în dreapta Prutului sunt diferite. Moldovenii nu sunt români, ne sugerează ambasadorul german, au o altă limbă, o altă identitate, o altă religie.

Lucrul este grav pentru că, pentru prima dată, un ambasador occidental, ne-rus, acreditează ideea sovietică potrivit căreia moldovenii și românii sunt identitar diferiți. Este un fapt fără precedent. Toți ambasadorii Federației Ruse au făcut asta, dar este primul ambasador occidental care nu doar că pare să creadă așa ceva, ci și acreditează public această idee.

Tăcerea Chișinăului și a Bucureștiului pe această speță este mult mai gravă decât ni se pare într-o primă instanță. Prima chestiune pe care trebuie să o spunem este că ambasadorul german își bate joc de noi, pur și simplu.

Acreditând această teorie sovietică a separării dintre moldoveni și români, a separării dintre limba moldovenească și limba română, nu face decât să ne considere pe noi, românii, net inferiori germanilor, care au trecut și ei prin această experiență și, evident, au aruncat-o la coș. Pentru că teoria separării dintre moldoveni și români este o construcție sovietică.

Puțină lume își mai aduce aminte că, în anii ’60-’70, în Republica Democrată Germană a început un proiect de construcție ideologică sovietică ce avea la bază acreditarea ideii că există două națiuni germane, teoria celor două Germanii.

O Germanie bună – Republica Democrată Germană; o Germanie defectă – Republica Federală Germania.

Proiectul a început în vremea lui Walter Ulbricht, liderul RDG din anii ’50 până în 1971, iar consecința acestei teorii a fost inclusiv construcția Zidului Berlinului, pentru că zidul, din perspectiva sovietică și est-germană, avea justificarea că îi apără pe germanii din est de intruziunea fascistă a germanilor din vest.

Teoria națiunii socialiste est-germane a fost acreditată inclusiv în Constituția RDG din 1974, care nu mai vorbea nimic despre unitatea germană. Au existat teoreticieni care au lucrat la asta. Au fost cărți publicate, au fost studii elaborate.

Ideea unei națiuni est-germane distincte se baza pe un anumit extras istoric, care cuprindea Războiul Țărănesc din Germania, pe Thomas Müntzer, pe Marx și Engels. Aceștia erau prezentați drept germanii cei buni. A fost publicată o întreagă serie de volume în care se vorbea despre istoria muncitorească a germanilor și în care această idee devenise, într-un fel sau altul, politică oficială în estul Germaniei.

Sigur că aceste teze erau niște aberații. Sigur că n-a crezut nimeni în ele. Dar aceste teze lansate acolo sunt echivalentul tezelor sovietice despre diferența dintre moldoveni și români. Cum se face că germanii au aruncat la coș acele teze, pentru că știau foarte bine că sunt constructe ideologice anti-germane și anti-unitatea germană?

Apropo, aceste teze au fost lansate după ce Stalin făcuse oferta Germaniei să se reunifice sub egida URSS, iar germanii au refuzat asta.

Deci cum se face că germanii au refuzat constructul sovietic care li s-a aplicat zeci de ani în Republica Democrată Germană și s-au reunificat la 3 octombrie 1990, iar când este vorba despre români, Hubert Knirsch, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, acest Walter Ulbricht al diplomației germane, vine și ne aruncă în față că, de fapt, tezele sovietice despre identitatea românească sunt corecte?

Cum se face că aceste teze sunt greșite în cazul germanilor, dar sunt corecte în cazul românilor?

Chestiunea este gravă și nu ține doar de cultură sau de cultura istorică. Nu ține doar de umilirea românilor, deși în cazul acesta este vorba despre o umilire. Ține de faptul că aceasta este poziția oficială a Germaniei. Altfel spus, un ambasador german nu vorbește de capul lui și nu face considerații istorico-culturale personale. El transmite un mesaj oficial.

Ce ni se transmite în acest moment este că reunificarea dintre România și Republica Moldova nu este admisă. Că reunificarea dintre România și Republica Moldova trebuie înlocuită cu proiectul integrării europene a Republicii Moldova.

NOTA BENE: Acest proiect nu înseamnă reunificare, nici măcar un pas către reunificare. Pentru că, iată, ni se transmite oficial dinspre Europa că românii și moldovenii au o identitate diferită, o limbă diferită și o religie diferită. Prin urmare, trebuie să fie state diferite. Acesta este mesajul pe care Germania îl transmite.

Consecința acestui mesaj este că toată ideea, toată propaganda legată de reunificarea celor două state românești, în care primul pas trebuia să fie integrarea europeană, este pur și simplu o propagandă de două parale. Nu așa gândesc adepții Bruxellesului integrarea europeană a Republicii Moldova, ci ca pe un proces diferit, chiar opus reunificării. Despre asta va fi vorba de aici înainte.

În al doilea rând, faptul că Chișinăul nu a spus nimic, faptul că nu există nicio poziție oficială față de postura inedită a unui diplomat occidental în Republica Moldova ne sugerează că regimul de la Chișinău și-a asumat această teorie. Este, bineînțeles, de acord cu ea. Este de acord cu ceea ce spuneau, până la urmă, toți diplomații ruși din Republica Moldova, care au fost confirmați acum de diplomatul celui mai important stat din Europa, Germania.

Și cu asta, basta, apropo de integrarea europeană a Republicii Moldova ca prim pas spre reunificare.

Și, în al treilea rând, poziția Bucureștiului. Iar asta ne doare cel mai tare.

Cum poți tu, ca stat european, ca stat NATO, ca stat care și-a asumat oficial că moldovenii sunt români, ca stat care a militat și a susținut ideea ca limba română să fie consacrată în Constituția Republicii Moldova, cum poți permite să taci pe această speță?

Cât de laș, cât de mic, cât de insignifiant poți să fii ca stat atunci când ți se aruncă în față că basarabenii nu sunt români și că, de fapt, sovieticii au avut dreptate?

Asta este concluzia la care ajungem în 2026: propaganda sovietică și apoi cea rusească au avut dreptate.

Bucureștiul acreditează această teză. Bucureștiul este de acord cu ea. Bucureștiul aproape că o și aplaudă.

În ceea ce privește Germania, sigur că gestul este umilitor la adresa României.

Măcar pentru faptul că românii au semnat cu o firmă germană nu doar cel mai mare contract de armament pe care respectiva companie l-a semnat vreodată, ci și cel mai mare contract pe care Germania l-a avut vreodată în istoria sa.

Poate că nemții și diplomații lor ar fi putut să fie puțin mai politicoși cu românii. N-au fost. Au preferat, ca să spun așa, să ne umilească în continuare.

Nu este un punct câștigat pentru Germania. Dar noi vom consemna că, în 2026, Pactul Ribbentrop-Molotov este viu și lovește din nou, de această dată din perspectiva unei viziuni ideologice comune.

Iată că Germania s-a reunificat ideologic cu Uniunea Sovietică și Federația Rusă în ceea ce privește identitatea românilor. Și asta românii nu ar trebui să uite niciodată.

Autor: Dan Dungaciu, expert în geopolitică, prim-vicepreședinte AUR România