ATITUDINI | Igor Munteanu: Trei teste în 24 de ore, cu două la vedere

Marți, 7 drone au traversat spațiul aerian al Moldovei. Miercuri, la 02:48, un cutremur din Vrancea s-a simțit la noi în două zguduituri. Mai toți cei din RM le-au văzut pe ambele. Al treilea test a rulat între ele, discret, ca să nu strice atmosfera. Ce trebuie să înțelegem?

1. În primul rând, efectul dronelor asupra populației. Frica este una dintre țintele probabile ale acestor zboruri. Statul poate răspunde rapid și ieftin prin avertizare, comunicare și protocoale clare pentru cetățeni. Fără ele, panica devine efectul dorit.

În al doilea rând, credibilitatea capacităților. Am anunțat radare și un pachet european de 120 mil. euro pentru apărarea antiaeriană. Contează însă ce este operațional: câte sisteme funcționează, cu echipaje instruite, muniție și acoperire în zonele expuse. Un decalaj între capacitatea declarată și cea reală este mai periculos decât o lipsă recunoscută. Un audit public ar ajuta.

În al treilea rând, semnalul de impunitate: dacă dronele traversează teritoriul fără consecințe, Moscova înțelege că poate repeta. Răspunsul diplomatic produce până acum paritate (expulzare contra expulzare), nu descurajare.

2. Și acum să le luâm pe rând. La drone, armata le-a detectat, ministerul a anunțat, presa a transmis, însă nu am primit niciun mesaj de alertă, fiindcă MD-ALERT va fi operațional abia în anul 2027.

Cutremurul a fost testul ușor: telefoanele au zbârnuit la câteva secunde de calamitate. Slavă Domnului, fără victime. Cu toate acestea, dacă ar fi să ne aducem aminte de sublimul paradei militare din 27 august, aparent, parada a ieșit mult mai bine, la lumina zilei, cu muzică și blitzuri, decât momentul în care s-ar fi cerut ca echipamentele anti-dronă să fie puse la muncă. Fie pentru că majoritatea oficialilor nu erau acasă, fie pentru că armata încă nu știe ce să facă cu atâtea survoluri în aceeași zi, dronele au explodat singure, la decizia operatorului.

3. Al treilea test este ce ne facem cu mesajul transmis ieri de drone. Și aici este chiar cazul să tratăm cu seriozitate subiectul. Parada din 27 august a adus în piață Adunării Naționale din Chișinău peste 2000 de militari și contingente ale partenerilor RM. Am fost încredințați că avem oameni, echipamente și parteneriate, nu doar o capacitate potențială pentru a fi arătată la parade.

Din păcate, radarul achiziționat de RM vede până la 250 km de spațiu, dar RM nu are în continuare un sistem capabil să doboare o dronă. Între simbolismul paradelor și capacitatea efectivă e o mare distanța.

4. Dacă roiurile de drone ajung la Chișinău, radarul le vede, dar nu are cu ce ori cu cine să le doboare, avem următoarele efecte: a) oamenii nu sunt avertizați de pericol; b) apărarea antiaeriană nu este operațională; c) cei care au testat din nou spațiul aerian al RM înțeleg asta ca pe o invitație.

Iar la întrebarea „cine decide”, răspunsul public lipsește. Se știe că Legea 248/2025 pune sarcini în caz de pericole grave pe seama Comisiei Naționale Management al Crizelor, care a înlocuit CSE.

Care-i rolul Celulei de Criză în acest scenariu? Legea 248/2025 o face organismul de reacționare la crize, dar regulamentul prevede că, dacă amenințarea ține de securitatea națională, atribuțiile se exercită după legislația securității naționale. Adică la cutremur răspunde în fața cetățenilor, iar la drone în fața legislației securității naționale? Straniu. O celulă de criză care răspunde doar în fața celor care au numit-o seamănă cu masajul la picior de lemn: multă mișcare, nicio senzație.

Concluzii:

Dronele au testat spațiul aerian. Cutremurul a testat statul. Primul test s-a lăsat cu explicații, al doilea ar trebui să dea un calendar. Cetățeanul vrea să știe trei nume și trei termene, spuse în public: cine dă alerta, cine decide interceptarea dronelor și cine răspunde dacă nu s-a făcut niciuna.

Dacă răspunsul la una dintre ele e „depinde“, avem un sistem excelent pentru parade și cam atât. Și da, RM trebuie să producă drone și antidrone pentru propria sa apărare și pentru că are obligații în fața cetățenilor săi.

Autor: Igor Munteanu, cercetător senior IDIS „Viitorul”

Loading Next Post...
Urmărește-ne
Search
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...