Bloomberg: Europa va trebui să-și dubleze cheltuielile de apărare după revenirea lui Trump la Casa Albă

Țările europene cheie ar putea fi nevoite să-și dubleze cheltuielile pentru apărare pentru a face față provocării agresiunii ruse împotriva Ucrainei, precum și posibilelor reduceri ale sprijinului american sub președinția lui Donald Trump.

Analiștii Bloomberg Intelligence conduși de George Ferguson scriu că cei mai mari 15 membri europeni ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord ar putea fi nevoiți să mărească investițiile militare cu 340 de miliarde de dolari pe an, ajungând la 720 de miliarde de dolari.

În timpul campaniei sale, Trump a declarat că va reduce relațiile de securitate ale SUA cu Europa și, într-un summit NATO din primul său mandat, Trump a amenințat că va părăsi alianța militară dacă aliații nu își vor crește cheltuielile de apărare.

„Agresiunea rusă a impulsionat deja creșterea cheltuielilor de apărare în Europa. Cu toate acestea, ar putea fi necesare cheltuieli suplimentare pentru a sprijini Ucraina, a contracara postura agresivă a Rusiei în regiune și a răspunde competiției strategice tot mai mari cu China”, a scris Ferguson.

Raportul vine după ce fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avertizat asupra unei „agonii lente” în Uniunea Europeană, în cazul în care statele membre nu vor acționa rapid pentru a stimula productivitatea regiunii prin investiții suplimentare. El a spus că Europa va trebui să își extindă capacitatea industrială în domeniul apărării pentru a asigura că valorile fundamentale ale regiunii nu dispar.

Europa are o nevoie urgentă de tancuri de luptă, piese de artilerie și vehicule de luptă pentru infanterie pentru trupele sale terestre, precum și de aeronave de suport, cum ar fi avioane cisternă, cargo și pentru vânătoare de submarine, potrivit raportului.

Companiile care ar putea beneficia de creșterea cheltuielilor includ Leonardo SpA, Airbus SE, BAE Systems Plc și Rolls Royce Holdings Plc, notează analiștii.

După decenii de subinvestiții de la sfârșitul Războiului Rece, reînarmarea la această scară ar putea dura mai mult de 10 ani, cu întârzieri în livrările contractorilor și cu lanțurile de aprovizionare din domeniul aerospațial și al apărării deja suprasolicitate.

Dar baza industrială de apărare mai mică a regiunii probabil nu va putea să furnizeze tot ce este necesar pe termen scurt și mediu.

„Europenii ar putea fi nevoiți să regândească unele dintre prioritățile de cheltuieli, având în vedere că multe dintre bugetele lor sunt deja sub presiune, dar dimensiunea amenințării este de așa natură încât nu o pot ignora”, a declarat Ferguson.