
Rusia a propus, în cadrul negocierilor cu Statele Unite privind încheierea războiului din Ucraina, ca NATO să își retragă trupele din statele care au aderat la Alianță după 1997. În schimb, Moscova s-ar declara dispusă să își reducă prezența militară în regiunea Kaliningrad și în Belarus, relatează Bloomberg, citând surse familiarizate cu discuțiile. Propunerea ar afecta inclusiv România, Polonia și statele baltice și a provocat îngrijorare în rândul liderilor europeni.
Potrivit agenției americane, propunerea Moscovei a fost prezentată aliaților europeni de emisarii președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, care insistă ca viitorul NATO și desfășurarea forțelor militare pe continent să fie incluse în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
Rusia solicită ca Alianța Nord-Atlantică să nu mai desfășoare trupe în niciunul dintre statele care au devenit membre după 1997. În schimb, Kremlinul ar accepta reducerea efectivelor și capacităților militare rusești din enclava Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania, precum și din Belarus.
O asemenea înțelegere ar afecta direct securitatea a 16 dintre cele 32 de state membre NATO, inclusiv România, Polonia, Bulgaria, țările baltice, Finlanda și Suedia. Solicitarea nu presupune neapărat excluderea acestor țări din Alianță, ci retragerea prezenței militare aliate de pe teritoriile lor.
Potrivit Bloomberg, negociatorii americani au întrebat, de asemenea, autoritățile de la Kiev dacă Ucraina ar fi dispusă să cedeze regiunea Donbas Rusiei în schimbul aderării la NATO.
Liderii europeni au respins propunerea privind retragerea trupelor NATO, avertizând că securitatea statelor de pe flancul estic nu poate deveni obiectul unui acord între Washington și Moscova.
„Flancul estic nu este un obiect de negociere și nu pot exista sfere de influență”, a declarat ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys.
Totuși, potrivit surselor Bloomberg, unii lideri europeni au admis că ar putea fi discutate eventuale modificări teritoriale în Ucraina, cu acordul Kievului, în contextul unor garanții de securitate și al unei posibile aderări la NATO.
Cerințele Rusiei nu sunt noi. În cadrul negocierilor trilaterale desfășurate la Abu Dhabi, pe 11 noiembrie, delegația rusă a solicitat reducerea prezenței militare a NATO în statele care au aderat după 1997 și limitarea cooperării militare a Alianței cu Ucraina și alte foste republici sovietice.
Moscova formulase solicitări similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei.
Între timp, Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați joi, 19 noiembrie, la Berlin, pentru discuții cu oficiali ucraineni și europeni privind garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev.
Ulterior, ar urma să fie organizată o nouă rundă de negocieri între Rusia și Ucraina, sub medierea Statelor Unite, cu participarea reprezentanților europeni.
Bloomberg notează că liderii europeni se tem că Vladimir Putin încearcă să prelungească negocierile pentru a obține concesii strategice și pentru a profita de eventualele schimbări politice din Europa în 2027.