CALC: Alegerile parlamentare din 28 septembrie au fost parțial libere și parțial corecte 

Alegerile parlamentare din 28 septembrie s-au desfășurat într-un climat marcat de polarizare politică și socială accentuată, cu tentative de influență externă, inclusiv prin manipulare informațională și corupere a alegătorilor. Mai mult, campania nu a fost lipsită de decizii controversate privind neînregistrarea unor concurenți electorali, luate în baza unor informații confidențiale, ceea ce a generat îngrijorări legate de transparența procesului electoral. Constatările aparțin Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) , care a apreciat scrutinul parlamentar drept „parțial liber și parțial corect”. 

„Perioada premergătoare (alegerilor n.r) a fost marcată de modificări legislative substanțiale, inclusiv în 2025, ce au vizat atât Codul Electoral, cât și legislația conexă – Legea partidelor politice, Codul contravențional, Codul penal și altele. Aceste ajustări au introdus instrumente noi pentru combaterea corupției electorale și prevenirea finanțării politice ilegale: sancțiuni mai dure pentru fraude și abuzuri, termene reduse pentru examinarea cazurilor de corupție electorală și mecanisme consolidate de verificare a rapoartelor financiare. În același timp, a fost extins la zece state votul prin corespondență și s-au instituit reguli mai stricte pentru înregistrarea concurenților electorali pentru a spori transparența acestora și a consolida accesul egal la competiția electorală. Totuși, adoptarea acestor modificări după stabilirea datei alegerilor au afectat stabilitatea cadrului legal. În plus, deciziile privind neînregistrarea unor competitori, motivate inclusiv pe baza unor informații confidențiale, au ridicat semne de întrebare privind transparența și prerogativele unor instituții în procesul electoral”, se arată în raport.

CALC a mai constatat că Inspectoratul General al Poliției (IGP) s-a manifestat ca o instituție mai fermă în documentarea rapidă a contravențiilor și suspiciunilor de corupție electorală, iar cooperarea dintre CEC, IGP, Procuratură, Consiliul Audiovizualului (CA) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a fost mai intensă decât în scrutinele precedente.

„Cu toate acestea, aplicarea legii nu a fost întotdeauna uniformă, iar în unele situații au fost semnalate diferențe de tratament în gestionarea adunărilor publice sau în sancționarea utilizării resurselor administrative. Comunicarea instituțiilor pe cazurile de corupție electorală nu a fost mereu coerentă, alimentând percepția de panică și chiar impresia unei coordonări politizate a procesului. De asemenea, unele partide politice s-au confruntat cu dificultăți în respectarea noilor cerințe administrative, inclusiv prezentarea documentelor obligatorii la Agenția Servicii Publice, ceea ce le-a limitat capacitatea de a intra în competiție. În ansamblu, cadrul instituțional a demonstrat o capacitate mai ridicată de coordonare și profesionalism, dar deficiențele de aplicare unitară a legii, comunicarea inegală și transparența insuficientă a unor decizii sensibile au rămas provocări majore pentru consolidarea încrederii în integritatea procesului electoral”, se mai arată în raport. 

Raportul integral poate fi citit aici.