Now Reading: Chișinăul se mișcă prea repede pentru Bruxelles. UE își mută resursele ca să nu piardă „trenul reformelor” din R. Moldova
- 01
Chișinăul se mișcă prea repede pentru Bruxelles. UE își mută resursele ca să nu piardă „trenul reformelor” din R. Moldova
Chișinăul se mișcă prea repede pentru Bruxelles. UE își mută resursele ca să nu piardă „trenul reformelor” din R. Moldova
Comisia Europeană își redistribuie resursele interne pentru a ține pasul cu ritmul rapid al reformelor promovate de R. Moldova, după ce progresele înregistrate de Chișinău au depășit capacitatea departamentului responsabil de extindere de a le monitoriza în același ritm, au declarat oficiali europeni pentru Euronews.
Potrivit sursei, Guvernul de la Chișinău a implementat reformele cerute de UE atât de rapid, încât Comisia este nevoită acum să realoce personal și expertiză pentru a recupera decalajul și a putea evalua în continuare progresele Republicii Moldova.
În plan politic însă, procesul de aderare al R. Moldova rămâne legat de cel al Ucrainei, care a fost din nou încetinit de opoziția Ungariei.
„Bilanțul impresionant al Moldovei în ceea ce privește reformele europene începe să dea rezultate. Am avut o discuție bună cu noul prim-ministru Vasile Tofan, în cadrul căreia am vorbit despre următorii pași pe calea aderării Moldovei la UE”, a scris marți pe X comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.
Departamentul pentru extindere al Comisiei, deja suprasolicitat din cauza progreselor simultane înregistrate de mai multe state candidate, a fost nevoit să își redirecționeze resursele către țările cu cele mai bune rezultate, notează sursa citată.
„Reformele pe care le-am realizat în ultimii cinci ani sunt cu adevărat fără precedent”, a declarat presei viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, în marja unei reuniuni ministeriale de vineri.
„Formula noastră pentru succesul acestor reforme este voința politică și determinarea oamenilor noștri de a munci intens pentru a profita de actuala fereastră de oportunitate care există în Uniunea Europeană”, a spus ea.
Comisia trebuie, la rândul său, să verifice dacă statele candidate implementează corect reformele, ceea ce înseamnă că trebuie să își adapteze expertiza și resursele la ritmul pe care fiecare țară îl poate susține în mod realist.
Și Kievul continuă să avanseze cu agenda reformelor, care a primit un nou impuls după preluarea funcției de premier de către Serghei Korețki, în iulie. Totuși, efortul de război și presiunile asupra bugetului continuă să îngreuneze parcursul Ucrainei spre aderare.
Marți, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind potențialele beneficii economice ale aderării la UE pentru statele din Balcanii de Vest și R. Moldova. Ucraina nu a fost inclusă în analiză din cauza „dimensiunii sale mult mai mari și a conflictului militar în desfășurare”.
Acest progres tehnic rapid contrastează însă cu realitatea politică din Consiliul UE, unde procesele de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova continuă să fie legate.
„Cuplarea” se referă la practica informală de a lega procesele de aderare ale două țări.
Gruparea statelor este deosebit de utilă în etapa ratificării, deoarece le permite statelor membre să ratifice un singur tratat de aderare, așa cum s-a întâmplat în cazul României și Bulgariei, care au intrat în UE în 2007.
Procesul Kievului, blocat timp de doi ani de veto-ul Ungariei conduse de Viktor Orban, pe fondul disputelor bilaterale privind tratamentul minorității maghiare din regiunea Transcarpatia a Ucrainei, a căpătat din nou dinamism după ce partidul Tisza al lui Peter Magyar l-a înlăturat pe Orban de la putere în aprilie, iar Budapesta și Kievul au început negocieri pentru soluționarea disputelor bilaterale.
În iunie, Ungaria a ridicat veto-ul asupra primului cluster de negociere.
Al doilea dintre cele șase clustere a fost deschis în iulie. De atunci însă, Ungaria a încetinit din nou procesul, deoarece, după mai mult de un deceniu de retorică antiucraineană în perioada Orban, un progres rapid în relația cu Ucraina este dificil de acceptat pentru o parte importantă a societății ungare.
Deși disputa este una strict bilaterală între Ucraina și Ungaria, faptul că procesele de aderare sunt legate înseamnă că și R. Moldova este afectată.
Argumentul susținătorilor menținerii celor două procese împreună este că, odată ce R. Moldova a intrat pe calea extinderii alături de Ucraina, un avans separat și rapid al Chișinăului, în timp ce Kievul rămâne blocat în dispute bilaterale, ar transmite un semnal politic greșit.
Din acest motiv, principalii susținători ai aderării Ucrainei, în special statele baltice, au pledat pentru menținerea cuplării pe întreaga perioadă de deschidere a clusterelor de negociere.
Totuși, partea tehnică a aderării – adică reformele propriu-zise – nu trebuie să aștepte ca procesul politic să recupereze decalajul.
Oficialii europeni se așteaptă ca legarea proceselor de aderare ale R. Moldova și Ucrainei să fie menținută până la deschiderea tuturor clusterelor rămase. După acel moment, situația s-ar putea schimba rapid, cu condiția ca R. Moldova să își mențină ritmul reformelor.
„Avem un obiectiv ambițios: să fim pregătiți să încheiem negocierile până la începutul anului 2028”, a declarat Cristina Gherasimov.
