Cinste cuvioșilor și mărturisitorilor din Basarabia! Trei sfinți din stânga Prutului vor fi canonizați în 2025, alături de alți 13 sfinți români

Anul 2025 va avea o încărcătură duhovnicească specială pentru români. Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei și un secol de la ridicarea în rangul de patriarhie. Totodată, 2025 a fost numit de BOR și „Anul Mărturisitorilor”, iar 16 sfinți, printre care părinții Arsenie Boca, Ilie Cleopa și Dumitru Stăniloae, vor fi canonizați. În listă se regăsesc și trei cuvioși din Basarabia – Sofian Boghiu, Iraclie Flocea și Alexandru Baltaga.

Decizia, care marchează un moment semnificativ pentru ortodoxia românească, a fost luată în 11 iulie de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, va fi prăznuit în data de 16 septembrie ca Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim. Părintele Sofian Boghiu, cu numele de mirean Serghei, s-a născut în 1912 în satul Cuconeștii Vechi din Județul Bălți, actualul raion Edineț. De la 14 ani și până la 20 de ani s-a aflat la mănăstirile Rudi și Dobrușa din jud. Soroca. În 1937 este tuns în monahism, iar trei ani mai târziu ajunge la Mănăstirea Cernica de lângă București.

Înzestrat cu darul picturii, a urmat Academia de Arte Frumoase din București, iar în perioada 1942-1946 a făcut și Facultatea de Teologie din București. În perioada 1950-1958 a fost numit stareț la Mănăstirea Antim, apoi la Plumbuita, după care a fost condamnat la muncă silnică pentru activitatea desfășurată în cadrul „Rugului Aprins”, o mișcare cultural-duhovnicească. A fost eliberat în 1964. A rămas în Mănăstirea Antim până la sfârșitul vieții pământești, în 2002, slujind cu multă blândețe și dăruire ca duhovnic și având sute de ucenici, motiv pentru care a fost numit „Duhovnicul Bucureștilor”.

Iraclie Flocea este un alt cuvios din Basarabia care urmează să fie canonizat. Părintele, care a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, va fi cinstit în 3 august ca Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia. Părintele s-a născut în Suceava, în 1893. Ajunge în Basarabia la vârsta de 19 ani, după ce a fost grav rănit la război. A fost călugărit în 1920 la Mănăstirea Hârbovăț din Călărași. Un deceniu mai târziu termină Facultatea de Teologie de la Chișinău.

Era recunoscut de contemporani ca mare orator și duhovnic iscusit, milostiv și generos cu cei străini, devotat misiunii sale, publicist, vorbitor de limbi străine și traducător din rusă, găgăuză, germană și alte limbi.

A fost supraviețuitor al Gulagului stalinist. În august 1945 a fost arestat de comuniști și condamnat la opt ani de muncă silnică în Siberia. A revenit în Basarabia în 1953. A îndeplinit ascultarea de casier la Mănăstirea Țigănești și de ghid la Mănăstirea Noul Neamț. A trecut la Domnul în 1964, fiind înmormântat în cimitirul satului Chițcani.

Cel de-al treilea părinte din Basarabia care va fi canonizat este Alexandru Baltaga, deputat și reprezentant al preoțimii basarabene în Sfatul Țării, care a votat Unirea cu România. Protoiereul va fi prăznuit în 8 august ca Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia.

Părintele s-a născut în 1861 în satul Lozova, județul Lăpușna, actualul raion Strășeni. La 25 de ani a fost hirotonit ca preot la Călărași. A condus periodic congresele școlare ale Basarabiei și este ales, succesiv președinte al congreselor eparhiale anuale din Basarabia. Între 1918-1925 a fost membru ales al Comitetului Eparhial din Chișinău. A fost și membru al Sfatului Țării votând Unirea în martie 1918. Din 1925 a fost membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Chișinăului, iar din 1932 a devenit reprezentant eparhial în Congresul Național Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române.

În august 1940, după ocuparea Basarabiei de Uniunea Sovietică, a fost arestat chiar în timpul slujbei. A fost deportat, în regim de urgență, la închisoarea Kazan și moare mucenicește la 7 august 1941, la vârsta de 80 de ani.