Un scenariu discutat în cadrul negocierilor dintre Statele Unite și Ucraina, aflate în desfășurare pe teritoriul american, ar putea duce la blocarea de facto a parcursului Ucrainei către NATO, relatează CNN, citând surse familiarizate cu discuțiile. Potrivit postului american, această situație ar rezulta din potențiale acorduri negociate direct între state membre ale Alianței și Rusia, fără implicarea Ucrainei în procesul decizional.
Un oficial citat de CNN a subliniat că Ucraina „nu va fi obligată formal sau juridic” să renunțe la obiectivul aderării la NATO – obiectiv înscris în Constituție. Însă în practică, încheierea unor aranjamente de securitate bilaterale între Washington, aliați și Moscova ar putea limita capacitatea Kievului de a avansa spre Alianță. Sursele CNN insistă că nu există încă o decizie finală asupra acestui „compromis sensibil”.
Cererea Moscovei privind retragerea completă a forțelor ucrainene din Donbas este un alt punct critic rămâne nerezolvat. Un oficial citat de CNN a subliniat că ideea predării controlului asupra zonei „ar slăbi drastic apărarea Ucrainei, ar crește riscul unei noi agresiuni și ar reduce semnificativ posibilitățile de reacție”. Potrivit acestuia, există totuși „anumite opțiuni” prin care Kievul și-ar putea menține prevederile constituționale și, simultan, garanțiile de securitate, dar nu a oferit detalii.
Publicația RBC-Ucraina confirmă că partea ucraineană a respins ferm posibilitatea retragerii armatei din Donețk, invocând limite constituționale, opinia publică și realitățile militare de pe teren. Sursele au menționat că discuțiile s-au concentrat „pe problemele cele mai sensibile” din viitorul acord de pace.
Potrivit Kievului, eventualele discuții despre teritorii trebuie să pornească de la actuala linie de contact, nu de la cerințele maxime ale Moscovei.
În ceea ce privește NATO, negociatorii ucraineni au reamintit că orientarea strategică spre Alianță este prevăzută în Constituție, iar modificarea acesteia pentru un acord ar reprezenta „un precedent periculos”.
„Ei ne ascultă argumentele. Dar repetă constant: puteți avea dreptate în totalitate, însă există și cealaltă parte, care cere anumite lucruri. Iar noi, ca mediatori, trebuie să vă conducem spre un acord”, a descris poziția americană un oficial ucrainean, citat de RBC-Ucraina.
The Wall Street Journal notează că în cadrul discuțiilor au fost abordate inclusiv posibilele termene pentru organizarea de noi alegeri în Ucraina, precum și scenariul unui schimb de teritorii între Kiev și Moscova. Alte chestiuni rămân deschise, printre care forma garanțiilor de securitate oferite de SUA și Occident, dar și insistența Kremlinului asupra recunoașterii internaționale a teritoriilor ocupate.
Potrivit RBC-Ucraina, versiunea originală a planului american de pace, 28 de puncta, prevedea recunoașterea de facto de către SUA a controlului rusesc asupra regiunilor Donețk și Lugansk, împărțirea Herson și Zaporojie după linia actuală a frontului, retragerea forțelor ucrainene din părți ale Donețkului și transformarea acestora în „zonă tampon”, precum și înscrierea în Constituția Ucrainei a unei clauze privind neaderarea la NATO. De asemenea, NATO s-ar fi angajat să nu accepte Ucraina în viitor.
După negocierile intensificate de la Geneva (23 noiembrie), planul a fost redus semnificativ, la 19 sau 22 de puncte, în funcție de sursă.
Al doilea ciclu de discuții SUA–Ucraina a avut loc pe 30 noiembrie în Florida. După această rundă, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, urmează să plece în Moscova, unde este programată întâlnirea sa cu Vladimir Putin. Surse ucrainene au caracterizat dialogul drept „un nou pas înainte”, dar au admis că „nu există încă o înțelegere completă” asupra textului final al acordului.
