Comisia de la Veneția a criticat în termeni duri modificarea Codului Electoral! Guvernarea PAS se spală pe mâini și spune că recomandările au fost luate deja în calcul

Comisia de la Veneția a criticat dur modificările Codului Electoral și altor legi conexe cu privire la limitarea dreptului de a vota a unor persoane, după scoaterea în afara legii a Partidul „Șor”. Opiniile experților Comisiei referitoare la acest subiect au fost traduse în română de către fostul președinte al Curții Constituționale, juristul Alexandru Tănase. Între timp, guvernarea PAS, prin vocea șefului Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, Olesea Stamate, a anunțat că în ultimele modificări ale legii s-a luat în considerare opiniile Comisiei.

Dar, să le luam pe rând. Ce spun, pe scurt, experții Comisiei despre modificările Codului Electoral? Principala concluzie este că baza legală pentru impunerea unei astfel de limitări a dreptului de a candida la alegeri este prea largă pentru a fi proporțională cu scopurile legitime urmărite.

PAS susține că a modificat legea la solicitările inexistente ale Curții Constituționale 

Comisia de la Veneția notează că argumentul deputaților PAS precum că scopul acestui proiect de lege este să aducă cadrul normativ în conformitate cu considerațiile Curții Constituționale sunt nejustificate. 

„Este important de menționat că hotărârea Curții Constituționale nu a solicitat explicit amendamente legislative pentru a implementa hotărârea în întregime. Prin urmare, absența unei „cereri explicite de amendamente legislative” din partea Curții Constituționale conduce la o delegitimizare a nerespectării cerințelor stipulate în Articolul 2 b) al Codului bunelor practici în materie electorală, care afirmă că “Elementele fundamentale ale dreptului electoral […] nu ar trebui să fie modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri […]”, se arată în declarația Comisiei de la Veneția. 

„Alegătorii ar trebui să fie capabili să ajungă la această concluzie singuri și să nu voteze pentru acești politicieni”

„Introducerea prevederilor de ineligibilitate în cazul în care un stat împiedică anumite persoane să candideze pentru o funcție publică poate fi considerată un act de discriminare, dacă nu se bazează pe criterii obiective, rezonabile și non-discriminatorii, în conformitate cu principiile fundamentale ale unui stat democratic. Trebuie să se facă o distincție clară între partidul politic declarat neconstituțional și drepturile individuale ale persoanelor care au fost sau sunt în prezent implicate în acel partid politic. Interdicția asupra partidului nu afectează direct drepturile tuturor acestor persoane”, se arată în recomandările comisiei”, se mai menționează în raport. 

De asemenea, Comisia a indicat că proiectul de lege a propus inițial o interdicție relativ scurtă de 3 ani pentru persoanele respective. Cu toate acestea, înainte de a doua sa citire, acest termen a fost mărit la 5 ani fără a se furniza nicio motivare pentru creștere. Astfel, acest amendament creează aparența unei măsuri restrictive determinate arbitrar. În același timp, Comisia a mai menționat că persoanele care au fost lipsite de dreptul de a candida nu vor avea posibilitate să conteste decizia în instanță. De asemenea, nu va avea loc audierea persoanei, contrar principiului accesului la justiție, unul dintre pilonii statului de drept. 

„Deoarece nu există o evaluare individuală în fiecare caz, persoana vizată nu va fi audiată, nu i se va furniza o decizie motivată care să fie supusă controlului judiciar și nu va avea acces la o cale de atac eficientă pentru încălcarea dreptului de a candida.”

La final, Comisia de la Veneția și ODIHR le-a făcut autorităților următoarele recomandări.

„Introducerea unor criterii adecvate și a unei evaluări individuale eficiente care ar limita restricțiile asupra dreptului de a fi aleși doar la membrii și/sau oficialii aleși ai partidului a căror activitate a pus în pericol Constituția și integritatea statului democratic, prin acțiunile și exprimările lor, și/sau au urmărit activ scopurile (ilegale) ale partidelor neconstituționale. Acordarea acestor persoane întregului set de garanții procedurale în procesul de evaluare, inclusiv o decizie suficient motivată și posibilitatea de a contesta restricția drepturilor, oferind posibilitatea de a solicita revizuirea judiciară a deciziei de a le priva de dreptul de a candida la alegeri”, se arată în raport.

Olesea Stamate: Parlamentul a luat în considerare recomandările Comisiei 

La scurt timp după publicarea recomandărilor, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, a anunțat că „în noile modificări adoptate în Parlament saptămâna aceasta, deja am luat în considerare aceste aspecte recomandate de Comisie”. 

„Opinia pe marginea modificărilor electorale (care recent au fost declarate neconstituționale). Comisia opinează că legea nu corespunde cerințelor de individualizare a restricțiilor, precum și nu oferă posibilitatea unui remediu efectiv. Astfel, in noile modificări adoptate în Parlament saptămâna aceasta, deja am luat în considerare aceste aspecte, oferint criterii clare pentru aplicarea restricției, reducerea termenului de restricție de la 5 la 3 ani, precum și posibilitatea contestării în instanța de judecată”, a scris Olesea Stamate pe Facebook.