Comisia Europeană propune un pachet de sancțiuni împotriva Israelului. Oficialii israelieni amenință UE cu represalii

Comisia Europeană a prezentat un nou pachet de sancțiuni împotriva Israelului, motivat de ofensiva militară continuă în Fâșia Gaza și extinderea coloniilor din Cisiordania, acțiuni pe care Bruxelles-ul le consideră o încălcare a Acordului de asociere UE-Israel.

Propunerile includ suspendarea facilităților comerciale prevăzute în cadrul acordului bilateral, ceea ce ar putea genera pentru Israel costuri suplimentare de circa 227 milioane euro anual prin introducerea taxelor vamale; sancționarea a zece membri ai organizației Hamas și a doi miniștri din guvernul israelian, Itamar Ben Gvir (securitate) și Bezalel Smotrich (finanțe), acuzați de instigare la violență, precum și măsuri restrictive împotriva coloniștilor agresivi și a unor organizații de pe Cisiordania.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că situația umanitară din Gaza impune „o reacție comună europeană” și a cerut „încetarea imediată a focului, acces neîngrădit al ajutoarelor umanitare și eliberarea tuturor ostaticilor deținuți de Hamas”.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul măsurilor „nu este pedepsirea Israelului, ci reducerea suferinței populației din Gaza”.

În 2024, comerțul UE–Israel s-a ridicat la 42,6 miliarde de euro, iar Uniunea este cel mai important partener comercial al Israelului, reprezentând 32% din schimburile sale externe.

Guvernul israelian a respins ferm planul, ministrul de externe Gideon Saar acuzând Bruxelles-ul că „întărește indirect Hamas”.

„Măsurile împotriva Israelului vor dăuna propriilor interese ale Europei. Suferința din Gaza este în întregime opera Hamas. Israelul va continua să lupte, cu ajutorul prietenilor săi din Europa, împotriva tentativelor de a-i face rău în timp ce duce un război existențial. Măsurile împotriva Israelului vor primi un răspuns corespunzător și sperăm că nu vom fi obligați să le luăm”, a scris diplomatul pe X.

Pachetul urmează să fie supus votului statelor membre, unde este necesară o majoritate calificată. Italia și Germania, până acum reticente față de sancțiuni, vor avea un rol decisiv. Kallas a admis că pozițiile politice rămân împărțite, dar a adăugat că „opinia publică din statele membre se schimbă, iar oamenii cer oprirea suferinței”.