Șefa Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, vrea ca activitatea influencerilor să fie reglementată, pentru că, spune doamna, unii dintre ei ar avea un impact mai mare decât televiziunile.
Dar ce înseamnă reglementare în opinia distinsei specialiste în ale audiovizualului? Să le spună influencerilor ce să spună, când să spună și când să tacă? Nu-i clar. Totuși, e cam comunistă abordarea. E ca și cum ai vrea să interzici femeilor frumoase să iasă din casă, pentru că le fac pe cele urâte să se simtă incomod.
Păi ce să faci, dragă Liliana Vițu, dacă televiziunile au ajuns, în mare parte, o gropiță de gunoi pe fața zâmbitoare și plină de lumină a audiovizualului moldovenesc. Ce să faci dacă televiziunile au devenit și mai neinteresante, și mult mai puține?
Avem noi dezbateri veritabile la tv-urile noastre? Nu mă refer doar la cele politice, cu ele totu-i clar. Avem voci critice care apar pe sticlă? Avem conținut original de calitate sau doar propagandă mascată? Întrebările-s retorice, evident.
Televiziunile au ajuns să difuzeze, în mare parte, can-can, știri despre cât de bine trăim, cât de râu a fost înainte, cât de bună e guvernarea, cât de rea e opoziția și date meteo. Și cam atât.
Cel care are telecomanda decide. Nu Consiliul Audiovizualului. Nu altcineva. Și dacă omului nu-i dai ce-i place, el nu se uită la ce este, ci caută alternative. E adevărat, alternativele nu-s nici ele uneori cele mai potrivite. Acum orice nulitate cu acces la internet poate deveni influencer.
Atâta timp cât există libertate, trebuie să existe și alegere. Depinde de educația, discernământul și gustul fiecăruia la ce-și oprește privirea. De instanțe morale oficiale n-avem nevoie. Și așa avem o puzderie de măscărici și la tv, și în on-line, care o fac pe moraliștii.
