
Creștinii ortodocși de stil vechi proslăvesc, astăzi, 22 decembrie, momentul zămislirii Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana. Urmare firească a acestei zile, după nouă luni, la 21 septembrie, se prăznuiește Nașterea Maicii Domnului.
Zămislirea Maicii Domnului este momentul în care Dumnezeu își alege Sfânt Lăcaș, în care avea să se sălășluiască însuși Iisus Hristos, unind divinul cu umanul, cerul cu pământul, Maica Domnului devenind poarta de intrare spre cele cerești și ridicare a firii omenești căzute.
„Domnul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos, vrând să-Și pregătească biserică însuflețită și casă sfântă spre sălășluire Lui, a trimis pe îngerul Său către Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana – din care a voit să se nască Maica Sa cea după trup –, care mai înainte a vestit zămislirea celei neroditoare, ca să adeverească nașterea Fecioarei.” Așadar, Sfânta Fecioară Maria este zămislită de Sfinții şi Drepții Ioachim şi Ana în urma rugăciunilor lor stăruitoare prin minune dumnezeiască, dar după legea firii umane.
Drepții Ioachim şi Ana nu au putut avea copii şi ajungând la o vârstă înaintată, nu au încetat să ceară prin rugăciune să primească de la Bunul Dumnezeu un prunc care să ridice oprobriul public iudaic la care erau supuşi pentru că nu aveau copii.
Răspunsul la rugăciunile lor stăruitoare a fost trimiterea de către Dumnezeu a Sfântului Arhanghel Gavriil la Dreptul Ioachim, care era retras în munte în asceză, şi la Sfânta Ana în grădina unde-şi plângea durerea maternității neîmplinite. Arhanghelul Bunei Vestiri le-a vestit că vor fi părinții unei copile sfinte care va fi Maica Domnului. Sinaxarul ne spune că prăznuim astăzi această veste pe care Arhanghelul Gavriil o aduce Drepților Ioachim şi Ana, a „sfintei zămisliri a Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu, Cel ce a făcut lumea din nimic”. El „a prefăcut în fapte” cuvintele vestite de Arhanghelul Său şi „a trezit pântecele cel sterp spre rodire şi a făcut în chip minunat” din Ana cea stearpă „maică născătoare de copii”.
Slujba zilei a alcătuit-o Sfântul Andrei Criteanul, Arhiepiscop al Cretei, în secolul al VIII-lea. Utrenia are trei canoane: pe primele două le-a compus Sfântul Andrei Criteanul, iar cel de-al treilea este „alcătuire a lui Gheorghe”. Deși cinstirea Sfinților Ioachim și Ana a început deodată cu stabilirea praznicului Nașterii Maicii Domnului, totuși sărbătoarea zămislirii s-a răspândit abia prin secolul al X-lea, iar în anul 1166, împăratul bizantin Manuil I Comnenul, prin decret imperial, îi include celebrarea în calendarul liturgic al Bisericii de la Constantinopol. Textele canoanelor, pe lângă nararea întâmplărilor, în parte inspirate din scrierea apocrifă, pun în lumină înțelesul profund al evenimentului, raportându-l la planul de mântuire al umanității.