Așa-numiții fact-checkeri din Republica Moldova, care au restricționat un șir de postări despre raportul provizoriu al Comisiei juridice a Congresului american, privind limitarea libertății de exprimare în Europa, sunt parte direct interesată aici, prin urmare nu pot fi obiectivi. De această părere este experta în drept Cristina Ciubotaru, care a analizat subiectul la emisiunea Contrasens de la ZIUA.md.
Potrivit ei, situația este problematică din punct de vedere etic, deoarece chiar organizațiile care verifică informațiile sunt menționate critic chiar în raportul respectiv.
„S-ar numi un conflict de interese să etichetezi ca dezinformare și, pe această cale, să reduci vizibilitatea unui raport care te vizează nemijlocit negativ. Într-un raport în care ești vizat direct nu mai pot fi considerate obiective”, a declarat experta.
Experta a mai atras atenția asupra evoluției politicilor de moderare a conținutului online, care devin tot mai restrictive. Ea a menționat că regulile sunt extinse constant prin consultări și grupuri de lucru, ceea ce oferă o marjă tot mai mare de discreție în limitarea conținutului online.
În acest context, Ciubotaru a invocat conceptul de „conținut borderline”, care se referă la materiale care nu sunt ilegale și nu încalcă regulile platformelor, dar care ar putea fi interpretate ca favorizând anumite narative.
„Se ajunge până la etichetarea conținutului care nu este ilegal și nu contravine regulilor, dar care ar putea fi folosit eventual în anumite scopuri. Pentru că pur și simplu avem o gândire critică, acest conținut poate fi limitat, fiind considerat că ar putea servi unor narative rusești”, a afirmat experta.
Amintim că Republica Moldova este menționată în raportul provizoriu al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a Statelor Unite, alături de alte câteva țări europene, unde, în timpul campaniilor electorale, sub pretextul luptei cu dezinformarea, a fost limitată libertatea de expresie, în favoarea unor concurenți electrorali. Acest lucru s-ar fi făcut cu concursul direct al Comisiei Europene, care a utilizat instrumentul numit DSA (Regulamentul privind serviciile digitale), deși Republica Moldova nu este parte a UE, iar acest regulament nu are aplicare extraterritorială.
