VIDEO | Cristina Ciubotaru, despre haosul ce poate fi provocat de crearea PACCO: Va fi deturnată, în primul rând, viteza examinării dosarelor

Lichidarea celor două procuraturi specializate prin crearea unei singure instituții pentru cauzele de corupție va aduce un „haos foarte mare” și va prejudicia, în primul rând, mersul anchetelor și viteza cu care sunt examinate dosarele, în special cele de rezonanță. Despre aceste pericole a vorbit experta anticorupție, fost director adjunct al CNA, Cristina Ciubotaru, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Contrasens” de la ZIUA.md.

În contextul proiectului privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate, votat în prima lectură de precedentul legislativ, Cristina Ciubotaru susține că va fi prejudiciată atât viteza de examinare a dosarelor, cât și aspectele legate de accelerarea procesului de confiscare a bunurilor infracționale.  

„Cred că noi trebuie să ne așteptăm la un haos foarte mare și, în primul rând, la o deturnare a priorităților anunțate de actualul guvern pe segmentul anticorupție. Sunt două puncte pe care le va deturna crearea PACCO, cel puțin în varianta în care a fost votată în prima lectură și în varianta pe care noi o știm, care este publicată. De ce? Noi știm că deja procedurile de vetting în instanțe și în procuratură duc la tergiversarea dosarelor. Este un fenomen firesc în momentul în care omul care lucrează la dosar, procurorul, judecătorul, este dat într-o parte, ori demisionează, pentru că nu vrea să treacă prin vetting. Acum ce se întâmplă cu dosarele? Există dosarele, așa-zise, de rezonanță. Ele sunt instrumentate de aceste procuraturi specializate, în special de Procuratura Anticorupție. Acum, acești procurori, o dată, cam o treime, au plecat ca să nu treacă vettingul. Toate dosarele lor s-au redistribuit colegilor. Mulți doritori de a veni și a le lua locul ca să treacă prin vetting nu s-au găsit. Asta înseamnă că volumul de lucru anterior apasă pe alții. Termenele de examinare, respectiv, cresc, fiindcă cei ce examinau mai mulți procurori încep să examineze mai puțin procurori”, susține Cristina Ciubotaru.

Experta mai precizează că apare și riscul tergiversării examinării unor cauze mai vechi, iar în dosarele preluate de alți procurori să apară necesitate unor noi abordări complexe, ca urmare a depistării unor eventuale abateri în procesul de urmărire penală.

„Dosarul care era la un procuror care a plecat a ajuns la un procuror care nu trece vetingul, ajunge al treilea procuror. Acest procuror are propriile dosare pe care el le știe. El preia un dosar care nu neapărat are un volum, poate are 10, poate 20, poate 100. Și atunci când cineva are deja dosarele lui cu zeci, sute de volume, și îi mai vine o încărcătură, el trebuie să le citească. Să îți iei timp să citești. Asta înseamnă că tu în timpul ăsta nu te ocupi de dosarele pe care tu erai primar responsabil. Doi, tu citești, tu neapărat ești de acord cu cei ce a făcut colegul tău. Și atunci trebuie să te gândești, ok, dar cum să schimb tactica de investigare sau cum să schimb tactica de urmărire penală? Deci, el nu neapărat e de acord cu tot ce scrie acolo”, a mai adăugat Cristina Ciubotaru.

Experta mai precizează că o următoare etapă complicatp intervine la transmiterea dosarelor în instanță.  

„Vetting-ul e la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție. Dar haideți să ne amintim, la CSJ au plecat practic toți judecători. La curțile de apel o bună parte, o jumătate, cred că au plecat. O bună parte din cei care au rămas nu au trecut. Cum s-a rezolvat problema la Curtea Supremă când au plecat toți judecători? Au transferat judecători din primele instanțe, din cele de fond, unde sunt în jur de 300 – 350 sunt primele instanțe, deci 75% din tot efectivul judecătoresc e concentrat în fond, primele instanțe. Acolo, 40 de judecători, dacă vă amintiți, nu le-au prelungit, nu i-au confirmat la plafon. Deci, un 12-15% din tot judecătorii din instanțele de fond, deja nu puteau examina dosare și 10-15% din tot volumul de lucru care le revenea lor, a fost repartizat colegilor lor din fond. Mai departe, vine vettingul la CSJ și la curțile de apel, de unde, pentru ca să acopere deficitul de judecători, iau judecători din instanțele de fond”, a mai precizat Cristina Ciubotaru.