
Ungaria a respins oficial, vineri, ideea emiterii de euroobligațiuni pentru finanțarea Ucrainei, eliminând astfel una dintre opțiunile-cheie ale Uniunii Europene în cazul în care nu se va găsi o soluție pentru utilizarea activelor rusești înghețate în vederea acordării unui împrumut de 165 miliarde de euro Kievului. Decizia, anunțată în cadrul reuniunii ambasadorilor UE, a fost confirmată pentru Politico de doi diplomați europeni.
Euroobligațiunile ar fi reprezentat un „Plan B” important pentru Ucraina, furnizând un flux alternativ de finanțare, însă Budapesta a respins ferm ideea unui împrumut comun garantat prin bugetul multianual al UE. Veto-ul ungar a venit cu doar câteva ore înaintea unei cine de lucru la Bruxelles între cancelarul german Friedrich Merz și premierul belgian Bart De Wever, discuție crucială pentru obținerea unui consens privind finanțarea.
Germania încearcă să convingă Belgia să accepte utilizarea rezervelor rusești înghețate, propunând acoperirea a 25% din riscurile financiare. Bruxellesul, însă, cere garanții mult mai ample din partea întregii Uniuni Europene, inclusiv asigurarea completă a eventualelor pierderi, întrucât Belgia deține cea mai mare parte a activelor rusești imobilizate și se teme că ar putea suporta costuri majore în cazul unor procese intentate de Moscova.
Comisia Europeană a prezentat miercuri două opțiuni pentru menținerea sprijinului financiar pentru Ucraina: emiterea de euroobligațiuni sau un împrumut garantat de activele rusești blocate. Ambele variante implică asumarea unor datorii la nivelul UE, ceea ce necesită unanimitate între statele membre.
Blocajul introdus de Ungaria ridică semnificativ miza negocierilor dinaintea summitului Consiliului European din 18 decembrie, unde liderii UE trebuie să ajungă la un acord.
Oficialii europeni nu se așteaptă la o soluție rapidă, având în vedere opoziția fermă a Belgiei și presiunea politică tot mai mare asupra mecanismelor financiare propuse. Comisia insistă că riscurile legate de credit sunt limitate și că propunerea sa răspunde majorității preocupărilor exprimate de Bruxelles.
Planul de finanțare prevede ca 115 miliarde de euro să fie direcționate către industria de apărare a Ucrainei în următorii cinci ani, iar 50 de miliarde de euro către sprijin bugetar direct.