Danemarca preia președinția Consiliului UE. R. Moldova își propune să avanseze cât mai mult în procesul de aderare

Începând cu 1 iulie, Danemarca preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru următoarele șase luni, punând în prim-plan securitatea europeană, consolidarea capacităților de apărare și reforma politicilor de migrație. În acest context, autoritățile de la Chișinău mizează pe sprijinul danez pentru avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.

Viceprim-ministrul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că a avut luni o întrevedere la Bruxelles cu ambasadorul Carsten Grønbech-Jensen, reprezentantul permanent al Danemarcei pe lângă UE, în care au discutat despre agenda europeană a R. Moldova.

„Avem planuri mari și ambițioase pentru următoarea jumătate de an și ne propunem să avansăm cât mai mult în procesul de negocieri pentru aderare la UE. În parcursul său european, Moldova se bucură de prietenia și de tot sprijinul autorităților de la Copenhaga”, a transmis oficialul de la Chișinău.

Pe plan european, guvernul danez condus de Mette Frederiksen a declarat că prioritatea președinției sale este clară: securitatea continentului.

„Este clar definit faptul că securitatea este prioritatea principală”, a declarat premierul Frederiksen într-un interviu recent pentru cotidianul Politiken. Ea a subliniat că, după stabilirea obiectivului NATO privind investițiile în apărare, „cea mai mare parte a muncii depinde de politica UE”.

La finalul lunii iunie, statele membre ale Alianței Nord-Atlantice și-au reafirmat angajamentul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035, dintre care 3,5% vor fi cheltuieli militare directe. Danemarca, care deja depășește pragul de 3% din PIB, dorește accelerarea punerii în aplicare a planului european pentru creșterea capacităților de apărare, adoptat în martie, inclusiv prin proceduri simplificate și mecanisme de finanțare pentru industria de profil.

În același timp, Danemarca promovează o agendă dură privind migrația ilegală, pledând pentru externalizarea cererilor de azil și limitarea interpretării deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Țara nordică s-a alăturat Italiei și altor șapte state membre în apelul pentru o reinterpretare a convenției europene privind migrația, acuzând că actualul cadru legal oferă protecție „persoanelor greșite”.