De la începutul anului, 220 de persoane au ajuns victime ale schemelor cu istoriile false despre accidente rutiere. Prejudiciul – peste 35 de milioane de lei

Schemele de extorcare a banilor în urma istoriilor false despre accidente rutiere au provocat, de la începutul acestui an, un prejudiciu de peste 35 de milioane de lei, iar numărul victimelor a ajuns la peste 220. Potrivit autorităților, în cadrul schemelor „cu ruda implicată în accident”, cei mai mulți escroci acționează din afara R. Moldova. Aceștia apelează potențialele victime sub pretextul că apropiați de-ai lor ar fi provocat un accident rutier, iar pentru a nu fi cercetați penal trebuie să dea mită.

Escrocheria a început să ia amploare în a doua jumătate a anului 2023, continuând masiv în prima parte a anului 2024. Totuși, datorită unei campanii intense de informare desfășurate de autorități, numărul cazurilor a scăzut semnificativ în ultimele luni, a declarat pentru Teleradio Moldova, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu. Potrivit Poliției, cea mai mare sumă obținută prin această metodă a fost de 700.000 de lei, de la o singură persoană.

„Primul mesaj pe care îl auzi acolo este unul emoțional, cu plânsete, că iată, am nimerit în accident rutier, te rog… și automat se transmite telefonul mai departe. Deci, se începe o prelucrare foarte și foarte psihologică. Cine au fost victime, înțeleg bine despre ce vorbesc. Nu în toate cazuri asta înseamnă că escrocii cunosc persoanele. Procesul de comunicare durează, în unele cazuri, și 3-4 ore. Am avut cazuri când au fost până la 8 ore comunicare cu victima la telefon. (…) Este un fenomen care cumva și-a spus cuvântul nu doar printr-o formă de înșelătorie, dar și printr-o formă foarte bine psihologică pusă la punct. Au fost cazuri în care victima a dat o sumă mult mai mare de bani cu tot cu safeu, în alte situații i s-a comunicat despre o pretinsă victimă fiică sau nepoată și după ce a dat bani a constat că nu are nepoată, are nepot”, a declarat șeful IGP.

Potrivit lui Cernăuțeanu, pe teritoriul R. Moldova se află și acționează doar curierii care colectează banii de la victime și îi transmit mai departe prin diferite mijloace: transport rutier sau transfer. Peste 50% dintre acești curieri au fost identificați și reținuți, a subliniat Cernăuțeanu, adăugând că în unele cazuri au fost implicați chiar și minori.