De la liceu direct în cabinetul ministrului. O tânără din organizația de Tineret a PAS, angajată fără concurs și contractată de două ministere

O tânără din conducerea Organizației de Tineret a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), angajată într-un cabinet ministerial la doar câteva săptămâni după absolvirea liceului, a ajuns în decurs de trei ani să obțină mai multe contracte cu instituții ale statului, să lucreze la două ministere, la „Apele Moldovei”, iar ulterior să devină consilieră în cabinetul ministrului Mediului.

Este vorba despre Selinia Cojocaru, în vârstă de 22 de ani, vicepreședinte al Organizației de Tineret a PAS. Parcursul său profesional a fost documentat într-o investigație publicată de Moldova Curată, care ridică semne de întrebare privind posibile practici de favoritism și egalitatea de șanse pentru tinerii fără afiliere politică.

Cojocaru a absolvit Liceul „Aristotel” din Chișinău în 2023. La 21 iulie, când avea 19 ani și încă nu începuse studiile universitare, a fost angajată ca asistentă în cabinetul ministrului Culturii, Sergiu Prodan, pe jumătate de normă.

Ministerul Culturii a precizat că aceasta primea un salariu brut de 7.700 de lei lunar, de două ori mai mic decât remunerația prevăzută în mod obișnuit pentru funcția respectivă.

Instituția a explicat angajarea prin faptul că personalul cabinetului unui demnitar este numit în baza „încrederii personale” a acestuia, precizând că alegerea i-a aparținut ministrului Sergiu Prodan.

Expertul anticorupție Lilia Ioniță, director de programe la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, susține însă că legislația în vigoare la acel moment prevedea pentru personalul cabinetului obligativitatea studiilor superioare finalizate cu diplomă de licență.

Potrivit acesteia, „încrederea personală” a ministrului nu ar fi putut înlocui cerința privind studiile.

„Nimeni nu contestă ideea că tinerii trebuie încurajați să muncească încă din timpul studiilor, să capete experiență și să crească profesional. Dimpotrivă, ar fi foarte bine ca asemenea oportunități să existe pentru cât mai mulți. Pentru angajarea în cabinetul ministrului, Legea nr. 80/2010 cerea expres studii superioare absolvite cu diplomă de licență. Încrederea personală a ministrului este o condiție suplimentară, nu una care înlocuiește studiile. În cazul abordat, această condiție legală iarăși nu a fost respectată și orice diminuare a salariului nu justifică nerespectarea legii”.

Cojocaru a părăsit funcția din cabinetul ministrului la 31 ianuarie 2024, însă colaborarea cu Ministerul Culturii a continuat. Începând cu 1 februarie 2024, aceasta a primit un contract de prestări servicii pentru 11 luni, cu o valoare totală brută de 85.200 de lei.

Potrivit Ministerului Culturii, contractul a vizat promovarea Programului Național „Voucher Cultural”, iar atribuirea lui s-a făcut în conformitate cu regulile aplicabile achizițiilor de valoare mică.

Cojocaru a explicat că activitatea sa presupunea realizarea materialelor de promovare, producție și editare video, design grafic, redactarea conținutului și administrarea materialelor pentru diferite canale de comunicare.

În timp ce contractul cu Ministerul Culturii era încă în vigoare, Cojocaru a început să presteze servicii și pentru Ministerul Mediului. La 20 mai 2024, instituția i-a acordat un contract în valoare de 64.295 de lei, valabil până la sfârșitul anului.

Ministerul a motivat necesitatea contractării prin faptul că avea nevoie de servicii tehnice specializate de fotografiere, filmare, montaj video, prelucrare a imaginilor și design grafic, deși instituția dispunea la acea vreme de o secție de informare și comunicare cu trei angajați.

La 28 ianuarie, Cojocaru a primit un contract pentru trei luni, în valoare de 30.000 de lei, iar la 18 aprilie a fost semnat un alt contract, de 60.000 de lei. Acesta din urmă a fost întrerupt înainte de termen, astfel că Ministerul Mediului susține că plățile totale efectuate către ea în 2025 au constituit 66.086,96 de lei.

În paralel, în același an, Cojocaru a lucrat și pentru Fundația StartUp Moldova, de unde a primit 131.672,09 lei. În această perioadă, tânăra era studentă la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova.

Întrebată de Moldova Curată cum a reușit să combine studiile cu activitatea profesională, Cojocaru a explicat că a beneficiat de un parcurs individual destinat studenților angajați. Aceasta a respins ideea că ar trebui prezentată drept o persoană „fără studii”, argumentând că tinerii trebuie să poată lucra încă din timpul facultății pentru a acumula experiență.

Cojocaru susține că și-a îndeplinit toate obligațiile universitare și că ulterior și-a susținut teza de licență cu rezultate maxime.

„În perioada studiilor am respectat aceste cerințe și am acumulat toate creditele academice necesare. (…) Consider că utilizarea etichetei de «persoană fără studii» va crea percepții eronate”, a declarat Cojocaru.

La 1 august 2025, cu aproape un an înainte de absolvirea facultății, Cojocaru a fost angajată în funcția de specialistă principală la IP Administrația Națională „Apele Moldovei”.

Instituția a confirmat că angajarea a fost făcută „în baza cererii persoanei”, fără organizarea unui concurs, contractul fiind încheiat pe perioadă determinată. Ulterior, ea a fost transferată în Serviciul relații cu publicul.

„Apele Moldovei” a precizat că postul nu reprezenta o funcție publică, ci una contractuală, motiv pentru care procedura de concurs aplicabilă funcționarilor publici nu era obligatorie.

Fostul director al instituției, Nicu Belitei, cel care a semnat ordinul de angajare, a respins acuzațiile potrivit cărora afilierea politică a tinerei ar fi influențat decizia. Potrivit acestuia, au fost luate în considerare studiile universitare în curs, experiența practică și competențele sale în comunicare, gestionarea rețelelor sociale și producerea materialelor vizuale.

În iunie 2026, Selinia Cojocaru și-a finalizat studiile universitare și a obținut diploma de licență.

Ea a declarat pentru Moldova Curată că în prezent este consilieră în cabinetul ministrului Mediului, Gheorghe Hajder. Publicația remarcă însă că, la momentul realizării investigației, numele acesteia nu figura pe pagina oficială a Ministerului Mediului în lista angajaților cabinetului ministrului.

Cojocaru respinge criticile privind parcursul său profesional și afirmă că a muncit încă din timpul facultății, deseori peste limitele unui program obișnuit, iar experiența profesională și studiile s-au completat reciproc.

„Mi-ar părea nedrept ca întregul meu parcurs să fie redus la ideea că eram «prea tânără», că «nu aveam încă diplomă» sau «angajată fără studii»”.

Analizând întregul traseu de angajare în acest caz, Lilia Ioniță observă că acesta ar trebui abordat și prin prisma egalității de șanse pentru toți tinerii.

„Privind întregul traseu: cabinet de ministru, contracte succesive cu două ministere, o funcție într-o instituție publică, unde angajarea s-a făcut, potrivit instituției, pur și simplu «în baza cererii persoanei», iar ulterior din nou cabinetul unui ministru, discuția nu mai este doar despre vârstă sau diplomă. Inevitabil, apare și o umbră de favoritism și, mai ales, întrebarea despre egalitatea de șanse. Câți alți tineri, la fel de buni sau poate chiar mai buni, au știut că pot depune o asemenea cerere și că există o asemenea oportunitate? Și, da, îmi este greu să-mi imaginez că vicepreședintele organizației de tineret a unui partid de opoziție ar fi avut un traseu la fel de lin, chiar cu un CV foarte bun. Dar poate mă înșel. Problema nu este că unii tineri primesc oportunități surprinzător de frumoase. Ar fi bine să le primească. Problema este dacă asemenea oportunități sunt, în mod real, oportunități pentru toți”.

Expertul conchide că „despre șanse egale putem vorbi atunci când și ceilalți tineri capabili știu că pot bate la aceeași ușă și au motive să creadă că, dacă li se va deschide, față de ei vor fi aplicate aceleași reguli”.

„Iar dacă totul începe cu o simplă cerere, ar fi bine măcar să știe toți unde trebuie depusă”, mai notează Lilia Ioniță.