
Președintele României, Klaus Iohannis, a demisionat din funcția de șef al statului, pierzând o serie de beneficii, dar ar fi riscat mult mai mult dacă procedura de suspendare din funcție ar fi fost demarată de Parlament.
Decizia de a demisiona a fost luată de Iohannis luni, 10 februarie, cu o zi înainte ca Parlamentul să înceapă procedura de suspendare, care ar fi putut duce la pierderea unor beneficii esențiale, inclusiv a statutului de fost președinte al României. Astfel, prin demisia sa, Iohannis rămâne doar fără indemnizația de președinte pentru următoarele luni, până la alegerea unui nou lider la Cotroceni.
În urma demisiei, Klaus Iohannis pierde imunitatea de care se bucura în calitate de președinte și va trebui să părăsească Vila Lac 1, locuința oficială destinată șefilor de stat. În plus, el va fi privat de protecția Serviciului de Pază și Protecție și de autoturismul de serviciu, beneficii care sunt oferite în mod normal unui președinte în funcție.
Dacă ar fi fost suspendat din funcție, Iohannis ar fi pierdut toate beneficiile legate de statutul de fost președinte, inclusiv indemnizația de fost șef al statului, locuința de protocol și protecția SPP. De asemenea, ar fi rămas fără orice formă de sprijin financiar din partea statului, cum ar fi indemnizația lunară de 75% din salariul său anterior.
În prezent, Iohannis va continua să primească o indemnizație de fost președinte, echivalentă cu 75% din salariul pe care îl avea în funcție, ceea ce înseamnă aproximativ 2.300 de euro pe lună. De asemenea, va beneficia de o pensie suplimentară din cariera sa didactică, care va adăuga aproximativ 1.700 de euro la venitul său lunar, notează Adevărul.
În ciuda acestor pierderi, Iohannis va avea în continuare dreptul la o locuință de protocol oferită de RA-APPS, precum și la protecție și siguranță asigurată de Serviciul de Pază și Protecție, dar va trebui să suporte cheltuielile de întreținere. Detaliile privind vila de protocol nu au fost încă stabilite.
Demisia lui Klaus Iohannis vine în contextul în care parlamentarii urmau să voteze cererea de suspendare, iar decizia finală ar fi fost validată prin referendum național. În fața acestei proceduri, Iohannis a ales să își dea demisia pentru a evita o procedură care ar fi fost considerată „un demers inutil” și care, potrivit declarațiilor sale, ar fi făcut România „de râsul lumii” pe plan extern.