
Liderii Uniunii Europene au ajuns la summitul de vineri, 13 noiembrie, de la Dublin, fără un acord privind persoana care ar trebui să reprezinte Europa la negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia. Deși statele membre susțin participarea directă a UE la discuțiile privind viitorul Ucrainei, acestea sunt împărțite în cel puțin trei tabere, în timp ce Franța și Germania nu sunt dispuse să renunțe la propriul rol diplomatic în favoarea instituțiilor de la Bruxelles, relatează POLITICO.
Disputa are loc într-un moment crucial, în care administrația președintelui american Donald Trump își intensifică eforturile pentru încheierea războiului, iar Europa ar putea obține, în sfârșit, un loc la masa negocierilor. Cu toate acestea, divergențele privind reprezentarea blocului comunitar riscă să umbrească summitul din capitala Irlandei.
„Am putea face chiar și o emisiune de televiziune despre asta. Dar păstrăm partea cea mai interesantă pentru mâine”, a glumit joi premierul Estoniei, Kristen Michal, într-un interviu acordat POLITICO, referindu-se la disputele dintre liderii europeni.
Potrivit diplomaților și oficialilor europeni citați de publicație, în interiorul UE s-au conturat cel puțin trei tabere.
Prima îl susține pe președintele Consiliului European, Antonio Costa, considerat candidatul cel mai potrivit pentru a reprezenta blocul comunitar. Funcția sa îi conferă mandatul de a vorbi în numele liderilor statelor membre, iar experiența de fost premier al Portugaliei îl face o opțiune relativ neutră.
Premierul Estoniei a fost primul lider care și-a exprimat public susținerea pentru Costa, subliniind că mandatul acestuia provine direct de la Consiliul European și că este responsabil în fața statelor membre.
Și premierul Italiei, Giorgia Meloni, care a cerut includerea subiectului pe agenda reuniunii de vineri, s-a declarat deschisă acestei variante. Liderii Luxemburgului și Poloniei au exprimat, la rândul lor, sprijin pentru Costa.
O a doua tabără susține implicarea șefei diplomației europene, Kaja Kallas, care, prin funcția sa, ar fi o alegere firească pentru negocierile internaționale.
Totuși, poziția sa fermă față de Rusia provoacă rezerve în rândul unor diplomați europeni, care consideră că aceasta ar putea fi respinsă de Kremlin.
„Este o glumă, nu? Probabil că este cea mai nepotrivită persoană pe care ați putea să o alegeți”, a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului, referindu-se la posibilitatea ca Kallas să conducă negocierile.
Alți oficiali consideră însă că tocmai reputația sa de critic ferm al Moscovei o recomandă pentru această funcție.
„Ar avea mult mai mult sens. Asta ar face și Putin. Ar alege persoana cu care nu vrei să discuți”, a explicat un alt diplomat european.
Premierul Estoniei susține că Kallas ar putea participa la negocieri alături de Costa, iar faptul că ambii au mandate până în 2029 ar oferi continuitate procesului diplomatic.
„Nu este obligatoriu ca Putin să fie mulțumit de această alegere”, a subliniat Michal.
Cea de-a treia tabără este reprezentată de Franța și Germania, care nu doresc ca Bruxellesul să dețină controlul exclusiv asupra reprezentării Europei la negocieri.
Cancelarul german Friedrich Merz a apărat joi formatul E3, din care fac parte Germania, Franța și Regatul Unit, considerând că acesta și-a demonstrat deja eficiența în coordonarea pozițiilor europene privind Ucraina.
„Colaborăm, de asemenea, în această misiune într-un format cu cinci reprezentanți, din Germania, Regatul Unit, Franța, Italia și Polonia. Nu văd absolut nicio problemă în a continua astfel”, a declarat Merz.
Parisul este la fel de reticent să cedeze instituțiilor europene rolul său diplomatic. Franța deține un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU și dispune de propriul arsenal nuclear, ceea ce îi conferă o influență diplomatică și militară semnificativă.
Eurodeputatul francez Fabrice Leggeri, din partea formațiunii Adunarea Națională, a declarat pentru POLITICO că îi este greu să-și imagineze că Antonio Costa sau Kaja Kallas ar putea vorbi în numele Franței.
În schimb, premierul estonian Kristen Michal a atras atenția că Germania, Franța și Regatul Unit pot continua să poarte discuții bilaterale cu Moscova, însă deciziile care privesc întregul continent trebuie să se bazeze pe consensul statelor europene.
Disputa privind reprezentarea UE a devenit urgentă după negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate în perioada 10-11 noiembrie la Abu Dhabi, la care europenii nu au participat direct.
Joi, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au discutat cu Vladimir Putin la Moscova, inclusiv despre implicarea europenilor în viitoarele negocieri. Ulterior, cei doi s-au deplasat la Dublin, unde s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Liderul de la Kiev a salutat perspectiva participării Europei la masa negocierilor, avertizând că Rusia încearcă să remodeleze arhitectura de securitate a continentului. Zelenski le-a cerut liderilor europeni să ia cât mai repede o decizie privind reprezentarea comună.
„Cred că în noiembrie, nu mai târziu, trebuie să decidem cine va reprezenta Europa la negocieri”, a declarat președintele ucrainean.
Potrivit POLITICO, liderii UE au puține șanse să desemneze oficial un negociator în cadrul reuniunii de vineri, însă discuțiile ar putea conduce la o înțelegere de principiu privind modul în care Europa va fi reprezentată în viitorul proces de pace.