
Republica Moldova ar putea intra în stare de asediu inclusiv în contextul unor „amenințări hibride”, adică și în lipsa unui război propriu-zis. Un astfel de regim excepțional ar presupune, între altele, suspendarea alegerilor, restricționarea traficului peste frontieră și obligarea cetățenilor plecați peste hotare să revină în țară pentru mobilizare.
Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege, elaborat de Ministerul Apărării, transmis pentru consultări, care stabilește condițiile în care poate fi instituită starea de asediu și ce ar presupune aceasta. Documentul consolidează rolul președintelui Republicii Moldova, care poate institui, prelungi, modifica sau înceta regimul exepțional, dar și să declare mobilizarea parțială sau generală.
Printre cele mai importante detalii din proiect constau în faptul că starea de asediu ar putea fi instituită nu doar în cazul unei agresiuni militare iminente, ci și în situația unor „amenințări hibride sau acțiuni subversive cu componentă militară”. Mai exact, potrivit articolului 6, este vorba despre acțiuni care afectează grav sau creează un pericol direct și grav pentru suveranitatea, independența, integritatea teritorială, ordinea constituțională ori capacitatea de apărare a statului.
O altă prevedere importantă vizează cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate. Potrivit articolului 20, persoanele care au obligații legale de mobilizare și au primit ordine de chemare sau cărora le-a fost comunicată obligația de prezentare trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în țară. Acestea vor trebui să contacteze de urgență misiunile diplomatice sau consulare ale Republicii Moldova din statele în care se află și să se prezinte la locul și în termenul stabilite de autoritățile competente.
Totodată, rezerviștii nu vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau reședință pentru mai mult de 12 ore de la declararea mobilizării, fără permisiunea scrisă a comandantului organului administrativ-militar teritorial, acordată în cazuri „temeinic justificate”.
Proiectul prevede și suspendarea alegerilor și referendumurilor pe durata stării de asediu sau de război, cu excepțiile prevăzute expres de Constituție sau de legea organică. Procedurile electorale începute anterior ar urma să fie suspendate și reluate după încetarea regimului excepțional. În această perioadă, Parlamentul nu va putea fi dizolvat, iar prelungirea mandatelor Parlamentului și președintelui se va putea realiza numai în condițiile prevăzute de Constituție.
De asemenea, ar putea fi aplicate măsuri de raționalizare temporară a consumului de alimente, medicamente, energie și alte bunuri sau servicii esențiale. Agenții economici ar putea fi obligați să execute cu prioritate comenzi de stat pentru necesitățile apărării și să predea bunurile supuse rechiziționării.
Măsuri speciale sunt prevăzute și în domeniul informațional. Proiectul reglementează protecția spațiului informațional, a comunicațiilor electronice și a securității cibernetice. Documentul precizează însă că restrângerea accesului la informațiile de interes public trebuie să fie „necesară și proporțională”.
Potrivit proiectului, starea de asediu va putea fi instituită pentru o perioadă de cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive, prin hotărâri ale Parlamentului, pentru perioade de maximum 30 de zile fiecare.