Now Reading: DOC | Localnicii din Aluatu, apel de urgență conducerii R. Moldova. Sătenii, majoritatea români, se opun includerii în mun. Taraclia și cer intervenția Ambasadei României
- 01
DOC | Localnicii din Aluatu, apel de urgență conducerii R. Moldova. Sătenii, majoritatea români, se opun includerii în mun. Taraclia și cer intervenția Ambasadei României
DOC | Localnicii din Aluatu, apel de urgență conducerii R. Moldova. Sătenii, majoritatea români, se opun includerii în mun. Taraclia și cer intervenția Ambasadei României
Locuitorii satului Aluatu au transmis o scrisoare deschisă conducerii Republicii Moldova, în care protestează față de intenția de includere a localității în viitorul municipiu Taraclia, în contextul reformei administrației publice locale. Sătenii, majoritari români, acuză că reorganizarea ar putea duce la pierderea autonomiei administrative și la vulnerabilizarea identității etnice și lingvistice. Localnicii, care în demersuri anterioare au cerut includerea în raionul Cahul, care în urma reformei APL se va regăsi în Regiunea Sud, cer intervenția autorităților de la Chișinău, dar și sprijinul Ambasadei României, invocând inclusiv presupuse presiuni politice din partea Bulgariei.
Scrisoarea este adresată șefei statului, Maia Sandu, președintelui Parlamentului, Igor Grosu, premierului Vasile Tofan și ministrului de Externe, Mihai Popșoi. Autorii își exprimă „dezacordul profund și protestul față de modul în care se pregătește reorganizarea administrativ-teritorială a localităților din raionul Taraclia, prin includerea lor în componența municipiului bulgar Taraclia”.
Nemulțumirea localnicilor vine după o ședință din 2 noiembrie, la care au participat reprezentantul Cancelariei de Stat, Ivan Mihailov, primarii și consilierii din raion, precum și președintele Consiliului raional Taraclia, Lazar Dermenji. Potrivit scrisorii, funcționarii locali au declarat că, în baza unei decizii unanime a consiliului raional, s-ar fi obținut dreptul de a crea municipiul Taraclia în limitele actualului raion, inclusiv cu localități în care populația este majoritar românească sau aparține altor comunități etnice decât cea bulgară.
Mai mult, autorii scrisorii susțin că președintele consiliului raional ar fi invocat implicarea Bulgariei în susținerea inițiativei și ar fi afirmat că europarlamentarii bulgari ar putea interveni la Bruxelles pentru a bloca procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cazul în care Guvernul de la Chișinău ar refuza crearea municipiului Taraclia în limitele teritoriale propuse.
„O asemenea declarație ridică semne de întrebare serioase cu privire la caracterul și motivația politică a procesului de amalgamare, precum și cu privire la eventualele presiuni externe exercitate asupra deciziilor suverane ale Republicii Moldova. Dacă aceste afirmații reflectă în mod real condițiile în care a fost obținut statutul de municipiu, atunci ne aflăm în fața unei situații extrem de grave, susceptibile de a ridica problema amestecului extern în treburile interne ale Republicii Moldova”, se arată în scrisoare.
Localnicii precizează că nu contestă dreptul comunității bulgare de a-și păstra identitatea și nici dreptul orașului Taraclia de a obține statutul de municipiu. Ei se opun însă includerii satelor cu populație majoritar românească într-o unitate administrativ-teritorială pe care o consideră constituită pe criterii etnice, fără consultarea și acordul comunităților vizate.
„Contestăm însă includerea forțată, fără o justificare etnică și fără respectarea voinței comunităților vizate, a unor sate care au altă identitate etnică și lingvistică, în special românească, și care nu au solicitat acest lucru”, afirmă localnicii.
Aceștia invocă și experiența anterioară a localității în relația cu administrația raională Taraclia, susținând că interesele comunității românești nu ar fi fost protejate. Potrivit lor, din proprietățile satului au fost înstrăinate abuziv 4.000 de hectare de teren, școala românească și biserica ar fi fost distruse, iar autoritățile raionale ar fi încercat inclusiv să înlocuiască denumirea istorică a localității Aluatu cu cea de Sovetskoie.
„Aceste pierderi fac parte din memoria satului și nu pot fi trecute cu vederea atunci când ni se cere să acceptăm o nouă subordonare administrativă față de Taraclia și să devenim o masă demografică pentru asimilare etnică și lingvistică. Noi, românii din Aluatu, nu vrem să avem soarta dramatică a românilor din alte sate românești ale raionului Taraclia, cum sunt Hagichioi, Hârtop, Balabanu, Roșița, Sofievca și Samurza, în care nu mai există nicio formă de învățământ în limba română de stat”, se mai arată în document.
Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă desființarea Primăriei Aluatu, care urmează să fie lichidată din cauza numărului insuficient de locuitori și să treacă în componența Primăriei Taraclia. Sătenii afirmă că o asemenea decizie le-ar limita posibilitatea de a-și stabili propriile priorități și ar transforma comunitatea românească într-o minoritate în cadrul viitorului municipiu.
În scrisoare sunt formulate și acuzații grave la adresa unor reprezentanți ai Bulgariei, despre care localnicii susțin că s-ar implica în procesul de reorganizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.
„Denunțăm amestecul grosolan al unor reprezentanți oficiali și agenți ai Republicii Bulgare în treburile interne ale Republicii Moldova, care urmăresc crearea situației de gerrymandering și manipularea politică/etnică a limitelor administrative ale unităților teritoriale din Republica Moldova, cu intenția expresă de a crea un dezavantaj populației de etnie română și un avantaj necuvenit populației de etnie bulgară”, afirmă localnicii.
Aceștia anunță că vor transmite un protest oficial Ambasadei Bulgariei la Chișinău, pentru a solicita clarificări privind declarațiile și implicarea invocată în cadrul consultărilor. Totodată, vor cere sprijinul și protecția Ambasadei României pentru apărarea drepturilor comunității românești din Aluatu.
În finalul scrisorii, localnicii fac apel la solidaritatea societății și avertizează că situația lor ar putea deveni un precedent pentru alte comunități care se consideră ignorate în procesul reformei teritoriale.
„Nu acceptăm ca Aluatu să fie înghițit administrativ de un municipiu preconizat bulgăresc, după cum nu acceptăm ca prezentul și viitorul nostru să fie hotărât de către exponenți ai minorității bulgare sau de către factorii politici de la Sofia”, se arată în document.
Sătenii cer conducerii Republicii Moldova să clarifice de urgență situația și să nu admită adoptarea unor decizii pe care le consideră ireversibile și care, în opinia lor, ar putea conduce la deznaționalizarea comunității.
„Ne vom opune prin toate mijloacele legale slavizării (bulgarizare sau rusificare) și vom cere protecția statului înrudit România și a organismelor europene”, mai precizează autorii scrisorii.
Amintim că, în cadrul procesului de amalgamare, comuna Budăi din raionul Taraclia, aflată la câțiva kilometri de Aluatu și unde, la fel, majoritatea populației este românească, a decis să treacă în componența comunei Moscovei, care în prezent face parte din raionul Cahul.
