
Disputa privind dreptul de proprietate asupra Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din satul Camencea, raionul Orhei, a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Anunțul a fost făcut de avocatul Iulian Rusanovschi, care reprezintă comunitatea religioasă în instanță.
Potrivit avocatului, CEDO a primit spre examinare plângerea depusă împotriva Republicii Moldova, după ce instanțele naționale au respins ca tardivă acțiunea comunității împotriva Mitropoliei Moldovei.
Litigiul pornește de la o înregistrare cadastrală făcută în 2002, când biserica, având statut de monument istoric, a fost înscrisă pe numele Mitropoliei Moldovei „din eroare”, fără un temei de fapt sau de drept și fără ca Mitropolia să fi solicitat înregistrarea.
„Deși apărarea dreptului de proprietate asupra imobilelor cu statut de monument istoric nu se prescrie în termen, Curtea de Apel Centru a decis că acțiunea este tardivă”, afirmă avocatul.
Conflictul privind biserica a izbucnit în 2024, după ce parohia din Camencea, condusă de preotul Andrei Popa, a trecut la Mitropolia Basarabiei. A doua zi, mitropolitul Vladimir (Patriarhia Rusă) a emis un decret prin care preotul Andrei Popa a fost oprit de la slujire, iar în locul lui a fost numit alt preot.
Ulterior, reprezentanții Mitropoliei Moldovei, în frunte cu protopopul de Orhei, Iulian Rață, s-au deplasat la biserică și au încercat să scoată parohul din clădire. Ușa lăcașului sfânt a fost la un pas de a fi spartă, fiind necesară intervenția Poliției pentru a calma spiritele și a preveni acapararea fizică.
După izbucnirea conflictului deschis din primăvara anului 2024, Comunitatea Religioasă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Camencea a inițiat o acțiune în instanța civilă.
Apărarea a demonstrat că în anul 2002, Oficiul Cadastral Orhei a înregistrat dreptul de proprietate asupra clădirii bisericii și terenului aferent pe numele Mitropoliei Moldove, subordonată Patriarhiei Ruse, fără niciun act translativ de proprietate și fără ca măcar Mitropolia Moldovei să fi solicitat oficial acest lucru la acea dată.
Instanțele laice naționale au evitat să se pronunțe însă pe fond, pe motiv că acțiunea ar fi fost una tardivă.
